Stresul a ajuns din nou colegul nostru de birou

Harta stresului la locul de muncă

Criza a luat locul anilor în care serviciul nu era o problemă, iar salariile mereu în creştere. Nesiguranţa locului de muncă şi, implicit, competiţia fac ca numărul angajaţilor răpuşi de stres să se mărească.

După primii ani de capitalism, în care succesul s-a obţinut cu griji şi ore suplimentare la birou, lucrurile păreau să intre pe un făgaş normal. Ba chiar au apărut oportunităţi neaşteptate, iar românii s-au grăbit să-şi crească numărul proprietăţilor, dând buzna la credite pentru case şi maşini. Criza a fost lovitura sub centură la care nu se aştepta nimeni, aşa că anii de instabilitate economică în care cea mai mare grijă este nesiguranţa jobului, a readus stresul la locul de muncă. Acum cu atât mai mult, cu cât se resimte un al doilea val al crizei.

Aşa se explică cei peste 40 de milioane de oameni stresaţi, doar în Europa.„Instabilitatea economică a impus în majoritatea organizaţiilor româneşti un ritm alert, ale cărui efecte se resimt şi în rândul angajaţilor, numărul celor care se declară afectaţi de stres la locul de muncă fiind, de la an la an, în creştere", explică specialiştii în resurse umane.

De la bine la rău

Cine se face vinovat de aceste situaţii? Termenele-limită strânse, concurenţa internă exagerată, nesiguranţa locului de muncă, supraîncărcarea sau creionarea vagă a responsabilităţilor sunt doar câteva dintre elementele cauzatoare de stres.

Cristian Mihai, business analyst, arată că solicitarea intensă şi prelungită, supraîncărcarea, încordarea şi tensiunea pot determina apariţia unor probleme de ordin psihologic, fiziologic şi comportamental la nivel personal, dar că „poate avea efecte şi la nivel organizaţional prin absenteism, revolte şi conflicte de muncă".

Stresul prelungit poate duce la sindrom burnout (epuizare fizică şi psihică), iar de aici până la consecinţe grave asupra sănătăţii sau chiar la deces nu mai este decât un pas. Cu toate acestea, numărul angajaţilor care ridică problema stresului în faţa şefilor sau cer ajutor specializat este destul de scăzut.

Conform statisticilor, în Uniunea Europeană, stresul în muncă reprezintă a doua problemă de sănătate legată de activitatea profesională (după durerile de spate) şi constituie cauza a peste 25% din totalul concediilor medicale, precum şi a altor riscuri organizaţionale.

De cele mai multe ori, angajaţii invocă supraîncărcarea - atât din punct de vedere al volumului de sarcini, precum şi al nivelului de dificultate şi complexitate - ca şi motiv principal pentru apariţia stresului. De asemenea, nemulţumirile legate de promovarea sau retrogradarea în cadrul organizaţiei, relaţiile tensionate cu ceilalţi colegi sau superiori şi nesiguranţa locului de muncă sunt doar câţiva factori declanşatori ai stresului, care fac viaţa amară românilor.

O victimă a stresului este şi George, un bărbat de 38 de ani din Giurgiu. Tăierile salariale din sistemul bugetar, precum şi creşterea ratelor la bancă l-au adus în pragul colapsului. „Iniţial, mi s-a scăzut salariul cu 25%, apoi s-a desfiinţat unitatea la care lucram şi a trebuit să fac naveta la Bucureşti. Apoi a trebuit să-mi tot mut locul de muncă pentru că se fac modificări, aşa că am început să fiu tot mai stresat de sentimentul acesta al instabilităţii", spune George. Când bărbatul a fost mutat cu serviciul din nou, în alt oraş, mult mai departe, a cedat nervos. Medicul i-a prescris concediu medical pe fond de stres.

Cele mai „Grele" joburi

Zicala „dacă faci ceva ce-ţi place, vii la serviciu cu plăcere" se aplică în foarte puţine cazuri, susţin specialiştii. Ţintele stresului sunt în special bugetarii, reprezentaţi prin poliţişti, pompieri, chirurgi, însă nu sunt singurii. „Studiile realizate de Institutul Naţional pentru Siguranţă Ocupaţională şi Sănătate au arătat o distincţie între profesiile cu risc crescut de stres şi cele cu un risc scăzut, diferenţe care pot exista şi în cadrul aceleiaşi organizaţii. Astfel, managerii, administratorii, secretarele, bancherii şi angajaţii departamentului de publicitate au prezentat cele mai multe tulburări legate de stres, spre deosebire de cei din departamentul de resurse umane sau de profesorii universitari", precizează Cristian Mihai.

Femeile, mai vulnerabile

Factorii stresori sunt resimţiţi în aceeaşi măsură de bărbaţi, cât şi de femei, însă există situaţii în care reprezentantele sexului frumos sunt mai afectate. „Promovarea femeilor în poziţii de top este în continuare redusă. Chiar dacă această tendinţă este în descreştere, încă mai există - în unele organizaţii -  mentalităţi pe modelul «clubul exclusivist al bărbaţilor». Tot în această categorie intră şi problemele legate de discriminare, precum şi cele legate de hărţuirea sexuală", detaliază Cristian Mihai.

Mai mult, problemele legate de viaţa personală pot constitui surse suplimentare de stres pentru doamne. Totuşi, potrivit specialiştilor, presiunea factorilor stresori nu este întotdeauna resimţită ca o experienţă negativă, putând aduce şi beneficii motivaţionale şi conducând implicit la creşterea performanţei profesionale.

Stresul în cifre

80% din pacienţii medicilor de familie reclamă simptome legate de stres. Mai mult, 25% din morbiditatea cardiovasculară este cauzată de stres, iar peste 60% din accidentele de muncă survin în urma situaţiilor stresante. De asemenea, peste jumătate dintre angajaţii care lipsesc de la serviciu o fac tot din cauza stresului.

Cum învingi stresul

- Pentru angajaţi: lFăceţi-vă ordine în viaţă. Nu lăsaţi lucrurile mărunte să vă copleşească. Rezolvaţi problemele în ordinea priorităţii.
- Faceţi o pauză de cel puţin cinci minute atunci când simţiţi că lucrurile au scăpat de sub control.
- Apelaţi la tehnicile de respiraţie, care pot diminua starea de nervi.
- Mingile antistres, dar şi lucrurile personale (fotografii cu persoanele dragi, flori), ajută la detensionare.
- Fiţi ordonat! Dezordinea contribuie la crearea unei stări de nelinişte.
- Pentru angajatori:
- Apelaţi la politici de carieră. Aceste programe au rolul de a  permite angajaţilor să se dezvolte conform talentelor, dorinţelor şi valorilor proprii în concordanţă cu cele organizaţionale.
- Rotiţi angajaţii pe posturi. Acest lucru contribuie la dezvoltarea angajaţilor şi la evitarea rutinei.
- Faceţi traininguri cu angajaţii pentru a reduce stresul din cauza neclarităţii atribuţiilor.
- Politicile, obiectivele şi mesajele firmei ar trebui transmise printr-o comunicare internă, transparentă şi clară.

Click pentru a mări