Cele nouă trepte ale căsniciei

FOTO: Shutterstock

Nerăbdarea de a fi „domnul şi doamna X" se transformă de multe ori în frustranta întrebare „ce-a fost în mintea mea?!". Specialiştii în relaţii asigură însă că există metode pentru a trece cu bine de fazele plăcute şi mai puţin plăcute ale unui mariaj

Emoţia de a merge către altar, rochia albă admirată de toată lumea, privirile invidioase ale bărbaţilor, o viaţă plină de împliniri. Sunt doar câteva dintre gândurile mirilor atunci când iau decizia de a-şi uni destinele. Fiecare mireasă îşi doreşte ca povestea ei de dragoste să nu se termine niciodată, însă, de multe ori, nu este aşa. Potrivit unui studiu citat de „The Daily Mail", şase femei din zece ar spune „nu" dacă ar trebui să ia din nou decizia de a se căsători cu acelaşi bărbat. Şi totuşi, ce se întâmplă între „DA"-ul din tot sufletul şi „mai bine nu mă măritam niciodată!"? Potrivit scriitoarei americane Susan Shapiro Barash, autoare a cărţii „Cele nouă faze ale căsniciei: cum să reuşeşti, cum să o termini şi cum să o păstrezi", există mai multe trepte în drumul spre „şi au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi". Iată care sunt acestea:

Faza 1
Mireasa îndrăgostită

Este cea mai râvnită şi, în acelaşi timp, idealizată fază a unei relaţii. La acest moment, căsnicia se bucură de cele trei ingrediente ale unui mariaj fericit: pasiune, intimitate şi angajament. Poate că însurăţeii au trecut deja prin câteva furtuni, însă le-au înfruntat împreună. La acest moment, el o crede cea mai frumoasă femeie din univers, iar ea îl consideră piatra ei de temelie, ambii fiind convinşi că mariajul lor nu se va termina niciodată. „Soţiile aflate în această fază se luptă să păstreze pasiunea vie în cuplu. Multe spun că sunt hotărâte să aibă o căsnicie fericită tocmai pentru că părinţii au divorţat", a explicat Susan Shapiro Barash, care, în documentarea cărţii sale, a intervievat peste 200 de femei cu vârste între 21 şi 85 de ani.

Sfat: Pasiunea şi intimitatea în cuplu sunt uşor de păstrat în această fază. Este însă nevoie ca partenerii să dezvolte o relaţie strânsă de prietenie pentru a le susţine căsnicia pe viitor.

Faza 2
Soţia perfectă

Înainte de nuntă, este cumva de la sine înţeles că soţii îşi vor împărţi în mod egal (sau „aproape" egal) sarcinile. Însă, după doi-trei ani de căsnicie, mireasa îndrăgostită se trezeşte transformată într-un fel de manager social, care îndeplineşte şi rolul de menajeră, dar şi cel de curier sau orice altceva este nevoie în casă. Potrivit autoarei, bărbaţii tind să-şi pună soţia într-o astfel de situaţie mai mult sau mai puţin conştient, considerând că şi-au făcut datoria prin simplul fapt că au luat-o de nevastă pe aleasa inimii. Din acest motiv, multe soţii ajung să fie epuizate fizic şi psihic de multitudinea sarcinilor casnice pe care le îndeplinesc singure, deşi au acelaşi program de muncă precum soţii iubitori. „Matei era un tip foarte săritor pe vremuri, însă, după primul an de căsnicie, am remarcat că nu face nimic să mă ajute şi pe mine cu treburile din casă. Ne-am mutat
într-un apartament nou, l-am renovat şi l-am mobilat singură. Zi de zi trebuie să mă ocup de facturi, de spălat rufe, vase, aspirat. I-am spus de câteva ori, m-a ajutat pe moment, dar după două zile a revenit la vechile obiceiuri", a povestit Irina Vasiliu (30 de ani), agent de turism în Bucureşti.

Sfat: „Când proastele obiceiuri ies la suprafaţă -
fie că este vorba de lăsatul şosetelor murdare sub masa din bucătărie sau faptul că nu duce gunoiul chiar şi când dă pe dinafară - este posibil ca partenerul de cuplu, mai ales partenera, să aibă un şoc. Dar cei doi trebuie să-şi amintească mereu că nicio căsnicie nu este perfectă. Trebuie ca partenerii să tolereze ce pot tolera, iar pentru restul... să facă un compromis", a precizat Barash.

Faza 3
Obsesia pentru copii

Odată cu apariţia celor mici, atitudinea femeilor tinde să se schimbe considerabil. Multe îşi pierd interesul pentru partener, mai ales cel sexual, ceea ce poate fi dureros pentru un mascul obişnuit să primească toată atenţia ei. Alte reprezentante ale sexului frumos, odată devenite mame, îşi antrenează partenerii în a deveni taţi cu normă întreagă. „Soţia mea, odată sexy şi provocatoare, s-a transformat într-o mamă cuminte şi indiferentă când a apărut pe lume Tudor. Nu e vorba că nu-mi iubesc copilul, dar Alina pur şi simplu nu ştie că exist. Nu purtăm decât discuţii despre papa copilului, despre ce a mai învăţat să spună, ce trebuie să-i cumpărăm şi cam atât. Orice discuţie care nu are legătură cu cel mic e sterilă şi oricum rară. Sper să-şi revină în curând, pentru că altfel nu ştiu unde vom ajunge", a declarat Cristian Ştefan (33 de ani), consultant de marketing, din Bucureşti.

Sfat: Specialiştii susţin că o femeie nu trebuie să uite de ea şi să se dedice total meseriei de mamă, pentru că acest lucru îi dăunează şi ei, şi soţului, dar şi copilului. Este important ca ea să aibă grijă nu doar de cel mic, ci şi de relaţie, exceptând cazul când ambii sunt fericiţi să aibă o căsnicie centrată pe copil, dar acest lucru trebuie discutat în prealabil.

Faza 4
Un dormitor, două vise

Această fază apare după 9-10 ani de căsnicie, când soţii simt că fiecare pauză - prilejuită de o delegaţie sau de o vizită la părinţi fără partener etc. - reprezintă o gură de aer binevenită. Potrivit lui Susan Shapiro Barash, chiar şi atunci când nevestele nu doresc separarea, ele adună resentimente. Cele mai comune cumpene sunt banii şi creşterea copiilor.

Sfat: „Coboară ştacheta. Dezamăgirea este mai mică dacă cei doi se adaptează schimbărilor, inevitabile într-o căsnicie, şi învaţă să-şi ajusteze aşteptările", a explicat Susan Shapiro Barash.

Faza 5
Distanţa

După aproximativ 15 ani de căsnicie, când copiii au crescut şi devin din ce în ce mai independenţi, multe soţii se gândesc să se reangajeze, în cazul în care meseria de mamă a devenit prioritară pentru o bună bucată de timp. Un job nou reprezintă însă, pentru o astfel de femeie, un prilej de a avea o aventură. Aproximativ 60% din femei au recunoscut că au avut sau că măcar şi-au închipuit o aventură în timpul căsniciei, arată un sondaj citat de scriitoarea americană. „Aventurile, mai ales cele pe care ni le dorim, dar nu trecem şi la fapte neapărat, au loc mai ales la birou, unde colegii devin confidenţi, apar îndrăgostiri fulgerătoare, se schimbă secrete. Femeile spun că o aventură reprezintă pentru ele o modalitate de a-şi reconsidera rolul de soţie. Amantul satisface acele dorinţe pe care soţul nu le mai îndeplineşte. Aproape întotdeauna, amantul este chiar opusul soţului", a mai precizat Susan Shapiro Barash.

Sfat: Femeile cărora le este dor de intimitatea căsătoriei, de apropierea pe care o simţeau odată vizavi de soţ, ar trebui să depună eforturi pentru a reaprinde acea flacără a relaţiei.

Faza 6
Divorţul la vârsta a II-a

Pentru cele care au fost soţii timp de 20 de ani şi au început o aventură în Faza 5, această perioadă poate reprezenta sfârşitul mariajului. Multe femei încep în acest punct să se întrebe ce primesc în relaţia oficială pe care o au. Au reînceput să câştige bine, iar copiii nu mai sunt dependenţi de ele, aşa că s-ar putea simţi mult mai încrezătoare în propriile forţe, iar astfel ar avea mai multă putere să divorţeze. „Pentru unele căsnicii, acesta ar putea fi actul final al relaţiei. Femeile se întreabă cum ar fi dacă ar fi din nou singure, sunt fascinate de viaţa prietenelor lor care nu s-au legat de un bărbat. Se simt chiar îndreptăţite să ceară divorţul", a mai spus scriitoarea din SUA.

Sfat: Terapeutul de cuplu ar putea fi de mare ajutor într- o astfel de situaţie. În cel mai rău caz, soţii ar trebui să încerce o separare de probă. Poate aşa trece „cheful" de divorţ.

Faza 7
Renegocierea

În această etapă - după 15-30 de ani de căsnicie - soţii ar putea reevalua propria viaţă şi decide dacă mai doresc sau nu să fie căsătoriţi şi în ce condiţii. Prietenii deja divorţaţi sau cei văduvi ar putea trage un semnal de alarmă arătând celor cu gânduri de separare că celibatul nu înseamnă neapărat o viaţă lipsită de griji, fericită, aşa cum ar putea susţine cei deja singuri. „Nu poţi trăi nici cu el, nici fără el sau cel puţin aşa simte o nevastă aflată în această etapă. Zona de confort în care se află şi statutul de soţie ar putea cântări în favoarea păstrării mariajului", a explicat specialistul.

Sfat: „Cel mai bine ar fi ca soţii să se întrebe dacă prietenii singuri, care par să-şi trăiască a doua tinereţe, au o influenţă atunci când cei vizaţi se gândesc la dezavantajele mariajului şi ale relaţiei amoroase în sine. Câteva mici schimbări în viaţa fiecăruia ar putea schimba mult în bine relaţia. Cei doi pot începe, de exemplu, noi activităţi împreună, pot găsi noi pasiuni comune", a explicat Alina Amarandei, licenţiată în psihologie, din Bucureşti.

Faza 8
Echilibrul

După 30-40 de ani de căsătorie, nu mai este loc pentru manipulare sau jocuri pentru obţinerea supremaţiei în cuplu. Cei doi îşi ştiu prea bine „bunele" şi „relele" şi au învăţat să le accepte sau să facă nişte compromisuri. Apariţia nepoţilor poate contribui la acest echilibru. „Ceea ce este reconfortant în această fază este că cei doi au lăsat în urmă perfecţiunea întruchipată - dar doar imaginată - şi a rămas loc doar de sentimente şi de comportamente autentice", a declarat Susan Shapiro Barash, citată de publicaţia britanică „The Daily Mail".

Sfat: Important este ca partenerii să se concentreze pe a fi prieteni foarte buni. Soţia trebuie să fie generoasă şi atentă cu el, iar acesta îi va întoarce favoarea, asigură specialiştii.

Faza 9
Iubirea

Când soţii se apropie de Nunta de Aur sau măcar de cea de Argint, nevestele odată impulsive au învăţat să fie răbdătoare şi, mai ales, iertătoare. Grijile financiare rămân o problemă şi la această perioadă a căsniciei, iar acest lucru ar putea cauza tensiuni în cuplu. „La această vârstă, femeile se poartă ca şi cum ar fi o bancă pentru copii, cu resurse nelimitate, însă bărbaţii s-ar putea simţi frustraţi, deoarece au visat toată viaţa la momentul în care nu vor mai avea nicio rată de plătit şi se vor putea bucura în linişte de economiile strânse de-o viaţă", a precizat Susan Shapiro Barash.

Sfat: Cei doi ar trebui să reprezinte o plasă de siguranţă, un colac de salvare unul pentru celălalt şi nu ar trebui să mai păstreze ranchiună pentru diferendele avute în tinereţe. Este o vreme a liniştii, a păcii şi a bucuriei.