CAMPANIE „Tu ştii ce mănânci?" Ce riscuri prezintă laptele contrafăcut

Consumul de lapte reechilibrează aportul de proteine din organism, favorizează absorbția calciului și a fosforului, compensează pierderile de calciu și previne demineralizarea osoasă. Aceste proprietăți sunt valabile însă numai dacă îl consumi în cantități recomandate și dacă îl tolerezi.

Un litru de lapte conține 900 g apă, 50 g glucide, 36 g grăsimi, 32 g proteine, 9 g minerale, dintre care calciu în cea mai mare cantitate. „Laptele este o sursă importantă de vitamine (A, D, complexul de vitamine B, acid folic, acid pantotenic) și minerale (calciu, magneziu, fosfor și zinc). Este un aliment important, fiind un produs biologic cu valoare nutritivă ridicată, a cărui compoziție variază în funcție de următorii factori: specia și rasa, hrana, aria geografică, perioada de lactație, starea de sănătate a animalului", ne spune prof. dr. Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din București. Cu toate acestea, specialiștii spun că laptele trebuie consumat cu moderație, aproximativ 300-400 ml zi.

Tipul de lapte, în funcție de preferințe
Lapte de vacă, de capră sau de bivoliță? „Tipul de lapte se alege în funcție de preferința și de toleranța individuală. Sunt unele persoane care au intoleranță la laptele de vacă, de capră", explică prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi. În afară de persoanele care au intoleranță la lactoză (zaharul predominant din lapte) sau alergie la proteinele din lapte, nici cele care suferă de galactozemie (intoleranță la galactoză, componentă a lactozei) nu pot bea lapte. În cazul copiilor, nu este recomandat laptele degresat.

Doar laptele crud se fierbe!
Consumul laptelui crud este periculos pentru sănătate, deoarece laptele este un produs alimentar ce poate fi contaminat foarte ușor și poate cauza boli grave, cum sunt tuberculoza sau listerioza. De aceea, laptele crud trebuie fiert. „Laptele nu trebuie fiert însă până se caramelizează, deoarece își pierde proprietățile. Astfel, calciul din lapte devine greu asimilabil sau ajunge chiar să nu mai fie asimilat", explică prof. Mencinicopschi. În schimb, laptele pasteurizat și cel UHT (Ultra High Temperature) nu trebuie fiert, deoarece atât pasteurizarea, cât şi ultrapasteurizarea presupun încălzirea laptelui la o temperatură foarte înaltă pentru distrugerea patogenilor, fiind urmată de o răcire instantă.

Pasteurizat sau UHT?
Prin pasteurizare se elimină 99 % din bacteriile iniţiale, dar nu şi sporii care pot să germineze după desfacerea cutiei. Prin ultrapasteurizare se distrug atât bacteriile, cât şi sporii. „Temperatura și durata pasteurizării pot varia în funcție de încărcatura microbiană a laptelui, rar depășind 72 grade Celsius", explică prof. Mencinicopschi. Pasteurizarea permite conservarea laptelui șase-șapte zile. În schimb, laptele UHT poate fi conservat între 3 și 6 luni. „În cazul ultrapasteurizării, laptele este încălzit la temperaturi de 148 grade Celsius timp de 2-3 secunde, după care este răcit rapid", spune specialistul. Un alt beneficiu al laptelui UHT este acela că este ambalat în condiții aseptice, iar ambalajul împiedică pătrunderea luminii, care îi poate modifica proprietățile. Atenţie însă! Umflarea cutiei indică posibilitatea ca laptele să fie alterat.

Falsificarea crește riscul de apariție a cancerului
Laptele este unul dintre alimentele care pot fi foarte ușor falsificate. Acest lucru se realizează prin adăugare de apă și prin extragerea grăsimilor. „Înlocuirea grăsimii extrase din lapte se poate face prin adaos de seu topit de bovine, untură de porc, uleiuri vegetale inclusiv margarină și uneori uleiuri petroliere parafinice, minerale", atrage atenția prof. Mencinicopschi în cartea „Noua Ordine Alimentară. Și noi ce mai mâncăm?" Volumul I. Pentru a corecta densitatea după extragere grăsimii, în lapte poate fi adăugați sare de bucătărie, bicarbonat de sodiu sau hidroxid de sodiu (sodă caustică). Laptele care a fost falsificat prin adaos de azotați prezintă și mai multe riscuri pentru sănătate.

CItește și...

CAMPANIE Tu ştii ce mănânci? Bulionul şi ketchupul, în topul produselor contrafăcute. Află cum le recunoşti pe cele de calitate!

CAMPANIE „Tu ştii ce mănânci?" Ce orez îngraşă şi care sunt soiurile sănătoase

„Falsificarea prin adaos de azotați (îngrășământ chimic azotat de amoniu) este o fraudă foarte periculoasă, copiii fiind extrem de sensibili la acest produs chimic, care poate reduce capacitatea de transport a oxigenului de către globulele roșii. Odată ingerați, azotații se transformă în tractul digestiv în azotiți, iar aceștia - în substanțe cu potențial cancerigen", explică prof. Mencinicopschi. În plus, în perioadele calde, în lapte pot fi adăugați conservanți. „Aceștia împiedică acidifierea și determină păstrarea însușirilor în limite aparent normale. Aceste falsificări sunt deosebit de periculoase pentru sănătate, deoarece substanțele chimice determină modificarea microflorei normale a laptelui, stimulând dezvoltarea bacteriilor de putrefacție și patogene, dar și a microflorei intestinale a consumatorului", conchide specialistul. De asemenea, laptele vândut ca fiind natural poate fi făcut din lapte praf, practică folosită iarna și primăvara, când producția de lapte scade. Specialiștii spun că legea nu interzice adăugarea de lapte praf și nu este toxic, majoritatea lactatelor, lapte bătut, sana îl conțin.