Nu lăsa obezitatea să-ţi îngreuneze viaţa!

În lipsa unor măsuri concrete, excesul de kilograme poate favoriza apariţia unor probleme de sănătate cu urmări dintre cele mai grave: diabet, hipertensiune, afecţiuni cardiovasculare şi chiar cancer.

Aproximativ jumătate din populaţia României are o greutate peste cea normală, potrivit unor statistici neoficiale recente. „În România, încă nu s-a făcut un studiu epidemiologic de amploare, deoarece nu sunt fonduri, dar din datele colectate la nivel regional s-a ajuns la concluzia că un sfert din populaţie este obeză, iar 30%  este supraponderală", explică prof. dr. Gabriela Roman, preşedintele Asociaţiei Române pentru Studiul Obezităţii.

Deoarece numărul obezilor creşte îngrijorător peste tot în lume, în anul 2008, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat epidemie de obezitate. În ciuda faptului că este etichetată drept cea mai gravă problemă de sănătate publică, prin prisma afecţiunilor pe care le favorizează (creşte riscul de diabet etc.), în unele ţări, printre care şi România, ea nu este recunoscută oficial ca boală.

Şi asta în ciuda apelului de anul trecut al preşedintelui „Zilei Europene Împotriva Obezităţii", Jean-Paul Allonsius, care a cerut Parlamentului European să încadreze obezitatea în categoria bolilor cronice. În prezent, Portugalia este singurul stat din comunitatea europeană care a recunoscut obezitatea ca boală cronică.

Citeşte şi:
De ce bărbaţii mănâncă multă carne

La ce fel de tulburări este expus omul hi-tech

„Revoluţia“ de dulciuri e de vină

De regulă, kilogramele în plus apar pe fondul stilului de viaţă dezechilibrat. Cu alte cuvinte, mâncăm mai mult decât cere organismul şi, de obicei, alimente sărace din punct de vedere nutriţional. În plus, nu facem mişcare cu regularitate. Aşa obişnuia şi Mircea Codică (30 de ani) din Bucureşti.

„Problemele cu greutatea au început în copilărie, deoarece, după revoluţia din '89, pe piaţa românească au apărut multe dulciuri, iar eu ardeam de nerăbdare să le încerc pe toate. În plus, combinat cu lipsa totală a activităţii fizice, m-am trezit cu o greutate de trei cifre. În anul 2009 cântăream 114 kilograme", povesteşte Mircea.

“Fiecare persoană ar trebui să meargă măcar o dată pe an la medicul de familie, pentru un control de rutină. La această consultaţie, medicul îi va spune dacă are probleme cu greutatea şi îi va da o soluţie sau o va trimite la un specialist."

Cremele de plajă pot cauza probleme ginecologice

Şerban Damian, medic de familie

Câteva kilograme în plus, semnalul de alarmă

Majoritatea cazurilor de obezitate ar putea fi prevenite dacă persoana în cauză ar lua măsuri chiar din momentul în care observă că are câteva kilograme în plus, adică este supraponderală. Iar medicul de familie joacă un rol important în acest sens.

„Fiecare persoană ar trebui să meargă măcar o dată pe an la medicul de familie, pentru un control de rutină. La această consultaţie, medicul îi va spune dacă are probleme cu greutatea şi îi va da o soluţie sau o va trimite la un specialist", explică medicul de familie Şerban Damian, cu supraspecializare în nutriţie sportivă, de la Centrul de nutriţie Superfit din Bucureşti.

Din păcate, cele mai multe persoane nu iau măsuri, fiindcă, în primă fază, nu consideră prea deranjante cele câteva kilograme în plus. În timp însă, în lipsa unor măsuri concrete, kilogramele se înmulţesc necontrolat într-un ritm ameţitor şi pun în pericol organele interne.

Diana Popa (35 de ani), din Bucureşti, face parte din cei 5 milioane de români diagnosticaţi cu hipertensiune. Iar în cazul ei boala s-a declanşat pe fondul obezităţii pe care, deşi o conştientiza, nu lua măsuri concrete pentru a o combate.

„Din cauza unei depresii, asociată cu o viaţă sedentară (lucram la o bancă), am început să mănânc foarte mult, îndeosebi dulciuri, şi dezordonat. Aşa am ajuns la 120 de kilograme, la o înălţime de 1,65 m. Am cerut ajutor doar atunci când am început să am probleme de sănătate (hipertensiune arterială, probleme la nivelul articulaţiilor genunchilor, tulburări de ritm cardiac şi perturbări ale somnului)", mărturiseşte Diana.

În raportul „Managementul Obezităţii la Adulţi" publicat în „Jurnalul European de Obezitate" se apreciază că supraponderabilitatea şi obezitatea generează 35% din afecţiunile cardiovasculare şi 55% din cazurile de hipertensiune. În plus, favorizează apariţia a câteva tipuri de cancer (de exemplu, de sân, de endometru) şi sunt o cauză importantă a depresiei, întrucât afectează puternic stima de sine.

Alergarea şi înotul, cele mai eficiente

Persoanele care doresc să scape de câteva kilograme fac greşeala de a recurge la tot soiul de diete culese de pe net. Mircea le-a încercat şi el.
„La finalul fiecărei diete-minune luată de pe net, luam în greutate mai mult decât aveam iniţial. Unele regimuri au fost chinuitoare şi mi-au scăzut drastic masa musculară. Spre norocul meu, prin intermediul unui bun prieten (de asemenea, obez), am ajuns la doctorul Şerban Damian, care m-a ajutat fizic şi psihic să ating greutatea normală. El mi-a creat un program de slăbire, bazat pe o dietă sănătoasă şi echilibrată în combinaţie cu exerciţii fizice, cu sfaturi de nutriţie şi sub supraveghere atentă şi periodică", mai spune Mircea.

Modificarea stilului de viaţă implică adoptarea unei diete bazată mai ales pe fructe şi pe legume şi combaterea sedentarismului. „Cel mai eficient tip de efort în perioadele de slăbire este cel de tip ciclic, adică alergare, înot, ciclism. Durata unei şedinţe de antrenament trebuie să fie de minimum 30 de minute, de cel puţin trei ori pe săptămână", explică medicul Şerban Damian.

Raluca Filip (30 de ani, 66 kg şi 1,64 m), din Piatra Neamţ, spune că a scăpat de nouă kilograme (avea 75 kg) fără ajutoare-minune, doar prin adoptarea unui stil de viaţă sănătos, şi vrea să mai scape de încă cinci kilograme în acelaşi mod.

Din păcate, în unele cazuri, revenirea la greutatea normală nu se poate realiza numai prin schimbarea stilului de viaţă. Andreea Tica, din Bucureşti, a apelat la chirurgia bariatrică pentru a scăpa de kilogramele pe care nu le-a putut „şterge“ prin alte metode mai puţin dureroase. Ea a fost operată de medicul specialist în chirurgia obezităţii Cătălin Copăescu, de la Centrul de Excelenţă în Chirurgie Bariatrică din cadrul Delta Hospital din Bucureşti.

„Tratamentele chirurgicale (n.r. - gastric sleeve, bypass gastric şi gastric banding) au o rată de succes de peste 90%", explică medicul primar chirurgie generală Rubin Munteanu, cu competenţă în chirurgia laparoscopică, din cadrul reţelei private de sănătate „Regina Maria".

Tot mai mulţi şcolari „grăsuţi"

Potrivit unui studiu realizat de specialiştii din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), din cei aproximativ 250 de milioane de obezi din întreaga lume, 22 de milioane sunt copii cu vârste mai mici de 5 ani.

Acest lucru este cu atât mai îngrijorător cu cât 50% din copiii supraponderali şi obezi de astăzi vor fi adulţi cu probleme de greutate şi, apoi, părinţi ai unor copii obezi. Mai precis, estimările OMS arată că, în 2025, vor exista 300 de milioane de persoane obeze în lume.

„Obezitatea în rândul copiilor este din ce în ce mai des întâlnită, la vârste din ce în ce mai fragede şi cu excese ponderale de două-patru ori mai mare decât greutatea normală a copilului. În plus, în ţara noastră, numărul copiilor obezi înscrişi în învăţământul primar s-a dublat în ultimii opt ani, după cum ne anunţa un raport al Institutului pentru Sănătate Publică", precizează medicul primar chirurgie generală Rubin Munteanu.

O altă cercetare, făcută publică în cadrul Congresului European de Obezitate de anul acesta (9-12 mai), a arătat că terapia comportamentală este esenţială în tratamentul copiilor obezi de până în 16 ani.

Ce măsurători sunt necesare

În general, pentru a depista problemele de greutate, medicii calculează indicele de masă corporală (IMC): greutatea în kilograme împărţită la pătratul înălţimii în metri. Însă, mai nou, specialiştii care au participat la Congresul European de Obezitate de anul acesta (9-12 mai) spun că mai eficientă ar fi o altă metodă de calcul a proporţiei dintre înălţime şi greutate.

Mai exact, ei susţin că, pentru o viaţă lungă şi sănătoasă, circumferinţa taliei ar trebui să măsoare mai puţin de jumătate din înălţime. Astfel, o persoană cu o înălţime de 1,60 m ar trebui să aibă talia mai mică de 80 cm.

Mituri despre excesul ponderal

1 „Principalele vinovate pentru epidemia de obezitate sunt tulburările hormonale."

FALS. Cazurile de obezitate de cauze hormonale sunt foarte puţine comparativ cu numărul total de persoane obeze. „Într-adevăr, obezitatea are şi cauze hormonale, mai precis neuro-hormonale, dar acestea, la rândul lor, sunt puternic influenţate de sedentarism şi de alimentaţia necorespunzătoare.

Sub 5% din cazurile de obezitate care se prezintă la medic au o cauză endocrină clasică, de tipul: afecţiuni tiroidiene cu hipotiroidism sau disfuncţii ale glandelor suprarenale, explică medicul specialist nutriţionist-diabetolog Adrian Copcea, de la Centrul Medical „Asteco" din Cluj-Napoca.

2 „Este suficient să ai o dietă echilibrată ca să previi şi să combaţi obezitatea."

ADEVĂRAT ŞI FALS. O persoană tânără fără predispoziţie genetică pentru obezitate îşi poate menţine o greutate sănătoasă doar printr-o dietă echilibrată. Dar, pe măsură ce înaintăm în vârstă, metabolismul este încetinit, iar riscul de creştere periculoasă în greutate se măreşte.

Astfel, „pentru prevenirea obezităţii, este necesar un ansamblu de factori, în primul rând un echilibru între alimentaţie şi activitatea fizică. Atunci când energia provenită din alimentaţie depăşeşte numărul de calorii consumate prin activitate fizică, apare creşterea în greutate, care poate conduce la suprapondere şi la obezitate", spune medicul Adrian Copcea.

Însă, pe lângă clasicele recomandări ale medicilor, de a avea o alimentaţie sănătoasă (program ordonat al meselor, selecţie atentă a alimentelor etc.) şi de a face mişcare în mod regulat, ar trebui să avem grijă şi de starea psihică. Deoarece, spun specialiştii, stresul şi starea de deprimare specifice omului modern îl predispun la obezitate.

3 „Ajutorul medicului cântăreşte extrem de mult în procesul de slăbire sănătoasă şi de durată."

ADEVĂRAT. Aportul medicului este esenţial. „Persoana interesată de o intervenţie nutriţională poate avea, în primul rând, încrederea unui demers corect atunci când consultă un medic. Totuşi, există foarte multe intervenţii periculoase în scopul reducerii ponderale, din păcate foarte des adoptate de multe persoane, fără acordul unui medic. Acestea conduc, într-adevăr, la scăderi spectaculoase în greutate, dar sunt urmate de reveniri foarte frecvente la greutatea anterioară şi, deseori, la greutăţi chiar mai mari decât cea iniţială (aşa-numitul efect yo-yo)", precizează specialistul.