CAMPANIE „Tu ştii ce mănânci?“ Brânză de capră, de oaie sau de vacă. Tu ce alegi?
0Consumată cu moderaţie, brânza este o sursă valoroasă de nutrienţi de care organismul are nevoie pentru a funcţiona normal.
Din punct de vedere chimic, brânzeturile se obţin din coagularea laptelui cu cheag. În general, brânzeturile trebuie diferenţiaţe în cazeinice şi necazeinice, cazeina fiind proteina din lapte care, din cauza masei moleculare deosebit de mare, se digeră foarte greu. În pieţe, dar şi în supermarketuri oferta de brânzeturi este variată, ceea ce ne îngreunează alegerea. Şi asta cu atât mai mult cu cât în urmă cu o lună reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului afirmau că jumătate din brânzeturile de pe piaţă sunt falsificate.
„Falsificarea brânzeturilor constă, cel mai frecvent, în înlocuirea parţială a proteinelor laptelui (cazeină) cu proteine de origine animală, precum: praf de albuş de ou, plasmă sangvină, hidrolizate de gelatină. O altă modalitate de falsificare a brânzeturilor este adaosul de proteine vegetale, ieftine, provenite din mazăre, cereale şi, îndeosebi, din soia”, explică prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti.
Brânzeturile grase trebuie consumate de cel mult trei ori pe săptămână, maximum 50 g. Aceasta deoarece conţin peste 45% grăsimi raportate la substanţa uscată, potrivit specialistului.
Pentru a preveni o serie de boli digestive grave, este important să nu combinăm brânzeturile cu proteine de origine animală. În combinaţie cu sucul gastric din stomac, cazeina creează un înveliş pe bucăţelele de carne şi ele nu se mai digeră.
Ideal ar fi să consumăm brânză, indiferent de tipul ei, între mese sau după.
Citeşte şi: CAMPANIE „Tu ştii ce mănânci şi ce bei?“ Cum alegi apa de băut
CAMPANIE „Tu ştii ce mănânci şi ce bei?“ Cum alegi berea
CAMPANIE „Tu ştii ce mănânci?" Care sunt cele mai bune tipuri de pâine şi de paste
Caşcaval. Face parte din categoria brânzeturilor cazeinice cu maturare lungă. Deoarece este hipercaloric (100 g conţin 450 calorii), caşcavalul trebuie consumat cu moderaţie. Iar în ceea ce priveşte caşcavalul pane, semipreparat, profesorul Mencinicopschi, ne recomandă să-l evităm, deoarece este o bombă calorică (100 g conţin peste 600), indigest şi prin prăjire fomează acrilamida, o substanţă cu potenţial neurotoxic şi cancerigenă.
Telemea (brânză de tip feta maturată în saramură). Acest tip de brănză trebuie evitat de persoanele care suferă de boli circulatorii, de exemplu hipertensiune. Chiar şi atunci când este consumată de persoanele sănătoase, medicii recomandă desărarea ei, acest proces fiind, de altfel, esenţial şi în depistarea falsului. „Dacă telemeaua se înmoaie după numai câteva minte de ţinut în apă, înseamnă că este falsificată. Aşa pot fi depistaţi cei care vând chipurile telemea de oaie, însă ea are în compoziţie şi lapte de vacă. Telemeaua de oaie autentică trebuie să aibă culoarea albă ca porţelanul”, spune profesorul Mencinicopschi. 100 g de telemea conţin circa 260 de calorii.
Brâză cu mucegai. Există două tipuri de astfel de brânzeturi: cu mucegai de culoare albă (Brie, Camembert) şi cu mucegai verde-albăstrui care este distribuit şi în interior (Roquefort, Bleu). „Nu putem verifica autenticitatea lor, deoarece cele mai multe brânzeturi de acest tip nu sunt de la noi. Este foarte important însă să aibă un grad optim de maturare, deoarece, dacă sunt supramaturate, de exemplu cum se întâmplă cu Camembertul, au un miros puternic de amoniac”, explică dr. Menci. Din păcate, aceste brânzeturi conţin multe grăsimi (între 30% şi 50 %) şi sare (100 de grame conţin circa 2 g de sare).
Brânza topită. Nutriţioniştii ne recomandă să evităm, pe cât posibil, acest tip de brânză, deoarece se obţine din resturile rămase din procesarea altor brânzeturi şi prin adăugarea de săruri de topire (polifosfaţi, citraţi). Acest tip de brânză trebuie evitat îndeosebi de persoanele suferinde de osteoporoză. „În brânză, în general, se găseşte un exces de fosfor care împiedică fixarea calciului în oase. Aportul de fosfaţi împiedică şi mai mult fixarea acestui mineral”, spune profesorul Mencinicopschi.
Brânza de capră. Potrivit profesorului Mencinicopschi, este mai uşor de digerat, decât brânza de oaie sau de vacă, deoarece globulii de grăsime din compoziţia sa sunt de dimensiuni mai mici. În rest, brânza de capră are o compoziţie asemănătoare cu celelate tipuri de brânză. S-a observat că persoanele care au intoleranţă la laptele şi brânză de vacă tolerează bine brânza de capră, deşi nu este o regulă.
Brânza de vaci. Conţine cazeină, zer, aminoacizi esenţiali (de exemplu, cisteina care previne îmbătrânirea precoce). Brânză slabă de vacă poate fi inclusă în regimurile de slăbire, deoarece 100 g conţin 80 de calorii. În ceea ce priveşte brânza grasă de vacă, aceasta trebuie consumată cu moderaţie, deoarece 100 g conţin 285 de calorii.
Mascarpone. Un tip de brânză cremoasă şi foarte grasă, ceea ce o recomandă să fie consumată cu moderaţie.
Mozzarela. Potrivit profesorului Mencinicopschi, mozzarela autentică se obţine numai din lapte de bivoliţă. Prin urmare, înainte de a cumpăra acest tip de brânză, citeşte eticheta. Ea trebuie consumată cu moderaţie, deoarece este grasă şi conţine multe calorii.
Urda. În prezent, urda este considerată cel mai sănătos tip de brânză, deoarece nu conţine cazeină şi are foarte puţine grăsimi (numai 8%). Urda se obţine din zer, bogat în proteine serice uşor de digerat. Deoarece este necăcioasă, se recomandă să se amestece cu puţin iaurt şi mărar. „Urda se recomandă bolnavilor cu ficatul, deoarece conţine aminoacizi care protejează ficatul şi-l ajută să se regenereze. De asemenea, are în compoziţia ei aminoacizi care scad masa grasă şi o cresc pe cea musculară. Prin urmare, este ideală în curele de slăbire”, explică profesorul Mencinicopschi. Se recomandă de patru-cinci ori pe săptămână.
Citeşte şi:
CAMPANIE „Tu ştii ce mănânci?" Care este cea mai sănătoasă carne
Se încarcă comentariile...
