Nu exclude grăsimile din dietă!

Consumă zilnic ulei de măsline , deoarece conţine acizi graşi esenţiali care protejează sistemul cardiovascular

În mod eronat, multe persoane exclud grăsimile din dietă, deoarece le asociază cu obezitatea. Află care sunt grăsimile de care organismul are nevoie ca să funcţioneze normal şi cum trebuie utilizate corect.

Nutriţioniştii împart grăsimile în două categorii: saturate sau „rele" şi nesaturate ori polinesaturate sau „bune". Ideal ar fi ca în dieta zilnică să se regăsească numai alimente bogate în grăsimi „bune", deoarece joacă un rol esenţial în buna funcţionare a organismului.

Citeşte şi:
7 ponturi pentru a avea mai multă energie în timpul zilei

6 motive din cauza cărora nu slăbeşti

Mai exact, ele sunt implicate în metabolismul celulelor, ţesuturilor şi organelor interne. Din păcate, alimentele pe care le consumăm zilnic sunt doldora de grăsimi „rele", care ne pun sănătatea în pericol (produc dezechilibre hormonale, afectează creierul şi predispun la boli cardiovasculare). În aceste condiţii, nu este de mirare că România ocupă unul dintre primele locuri în Europa în ceea ce priveşte obezitatea. Principala cauză este alimentaţia dezechilibrată, bogată în grăsimi „rele".

Peştele gras şi măslinele, surse de lipide «bune»

În anotimpul rece, tendinţa de a consuma mai multe grăsimi este firească, deoarece alimentele grase furnizează căldura de care avem nevoie. Prin comparaţie, un gram de grăsime are nouă calorii, iar un gram de proteine sau de glucide numai patru calorii. Prin urmare, din dieta zilnică nu ar trebui să lipsească peştele gras (macrou, somon, hering), nucile, migdalele, seminţele de in şi de cânepă şi măslinele. O persoană sănătoasă şi cu o greutate normală ar trebui să consume, în medie, 60 g de grăsimi nesaturate pe zi. Această cantitate reprezintă echivalentul unui pumn de migdale ori de nuci, al 30 g de macrou ori al 40 g de hering.

Cele «rele» afectează inima pe termen lung

Întrucât este dificil să renunţăm total la grăsimile „rele" din alimentaţie, nutriţioniştii ne recomandă să ne limităm la maximum 20 g pe zi. Această cantitate de grăsimi „rele" se găseşte în 20 g de unt ori într-o friptură de porc de 200 g. Pentru a avea control asupra cantităţii de grăsimi saturate pe care le consumăm zilnic, se mai recomandă şi citirea cu atenţie a etichetei. Grăsimile „rele" se ascund sub denumiri precum: slănină, şorici, piele de găină, grăsimi din lapte şi untură.

Aceste grăsimi sunt cele mai nocive, întrucât favorizează formarea şi depunerea plăcilor de aterom pe vasele de sânge. În timp, acest proces creşte riscul de afecţiuni cardiovasculare, care pot culmina cu un infarct sau cu un accident vascular cerebral (AVC). Grăsimile „rele" se găsesc în carnea grasă de porc şi de oaie, în produse de patiserie (în plus, conţin şi acizi graşi de tip trans, care slăbesc imunitatea), în lactate nedegresate, în mezeluri, în semipreparate şi în alimente de tip fast-food.

Uleiul de palmier, ideal pentru prăjit

Este important să ţinem cont şi de tipul de ulei folosit la prepararea alimentelor. Uleiul de măsline extravirgin (conţine Omega 3, Omega 6 şi Omega 9) şi cele de in şi de cânepă (conţin acizi graşi Omega 3, cu efect antiinflamator) este bine să fie folosite ca atare, de exemplu, la salate, deoarece în urma încălzirii îşi pierd proprietăţile nutritive. Pentru prăjit însă se va folosi uleiul de palmier nehidrogenat, deoarece varianta hidrogenată are potenţial inflamator. Spre deosebire de uleiul de floarea-soarelui, cel de palmier are punctul de încălzire mai mare, ceea ce înseamnă că, la temperaturi ridicate, nu devine toxic.

Cu cât mai puţine, cu atât mai bine

Până de curând, nutriţioniştii recomandau ca 25-30% din aportul zilnic de calorii să provină din grăsimi. Recent însă, specialiştii de la Universitatea Harvard au creat un nou plan de nutriţie în care grăsimile nu ocupă un rol principal, aşa cum se întâmplă în cazul legumelor, fructelor, cerealelor şi proteinelor. Aceştia susţin că nivelul de grăsimi de care organismul are nevoie pentru a funcţiona optim este cel obţinut în mod natural din sursele recomandate de proteine, cum este peştele. Grăsimile recomandate pentru a fi adăugate în alimentaţie, în cantităţi reduse, sunt cele provenite din uleiurile vegetale: de măsline, de sâmburi de struguri, de in şi de rapiţă.

Specialistul nostru

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi
directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti

Atunci când alimentaţia este dezechilibrată, în favoarea unui exces de acizi graşi Omega 6 (ulei de floarea-soarelui), frecvenţa aterosclerozei, infarctului miocardic şi aritmiilor este semnificativ crescută. În schimb, consumul de acizi graşi Omega 3 reduce rata de apariţie a aritmiilor severe cu 30%. Începând din copilărie, trebuie evitate grăsimile saturate, deoarece efectele pe termen lung sunt devastatoare. Prin urmare, pe cât posibil, trebuie limitat consumul de carne grasă, de brânză grasă şi de lapte integral. În caz contrar, este favorizată degradarea timpurie a capacităţilor mentale.

Nociv

Evită alimentele care conţin grăsimi hidrogenate şi acizi graşi trans, deoarece slăbesc imunitatea.