Aşa te fereşti de chimicalele toxice din mâncare!

Citeşte eticheta alimentelor şi evită produsele cu multe ingrediente necunoscute

Procesele moderne de producţie fac ca alimentele pe care le consumăm să fie tot mai mult o sursă de substanţe artificiale, posibil nocive. 

Chimicalele care ajung în organism prin mâncare, deşi atent reglementate de autorităţile responsabile de siguranţa alimentelor, se acumulează, iar efectele lor asupra sănătăţii sunt insuficient cunoscute. Tocmai de aceea, este mai sigur să luăm măsuri pentru a reduce cât mai mult riscurile de contaminare.

Evită produsele cu ingrediente necunoscute

Coloranţi, potenţiatori de gust şi conservanţi, toate aceste substanţe abundă în preparatele alimentare din comerţ şi ne afectează, pe termen lung, sănătatea. Ele se fac vinovate de apariţia astmului, eczemelor şi reacţiilor alergice, precum şi de apariţia depresiei şi durerilor de cap. Tocmai de aceea, citeşte eticheta alimentelor şi evită-le, pe cât posibil, pe cele care menţionează E-uri sau denumiri cu „sonorităţi" chimice, cum ar fi glutamatul monosodic din mezeluri şi din supele instant, nitraţii şi nitriţii de sodiu, benzoaţii BHT şi BHA.

Produsele bio nu conţin pesticide

Chimicalele folosite în agricultură pentru combaterea dăunătorilor pot afecta sistemul nervos central şi fertilitatea. Cele mai contaminate cu pesticide sunt strugurii, merele, ţelina, morcovii şi căpşunile, potrivit asociaţiei americane Environmental Working Group. Nu putem avea certitudinea că mâncăm produse sigure, organice decât dacă le cultivăm singuri sau dacă alegem sursele bio. Din păcate, spălarea temeinică a fructelor şi a legumelor, absolut obligatorie, nu reduce încărcarea cu pesticide, după cum nici răzuirea lor nu face acest lucru, ba, din contră, elimină substanţe nutritive. O metodă de a avea la dispoziţie recolte sigure de verdeţuri aromatice o reprezintă şi cultivarea plantelor aromatice în ghivece.

Fără lichide fierbinţi în pahare de plastic!

Specialiştii ne recomandă să nu bem lichide care au fost turnate fierbinţi în recipiente din plastic şi să nu folosim astfel de vase pentru a încălzi mâncarea în cuptorul cu microunde. Una dintre cele mai cercetate substanţe care intră în compoziţia materialelor plastice este bisfenolul A. Asupra sa planează o mulţime de suspiciuni  privind riscurile pentru sănătate, motiv pentru care a şi fost interzisă folosirea lui în cadrul procesului de fabricare a biberoanelor.

Peştele puiet, de preferat celui mare

Cu cât peştele este mai mare şi trăieşte mai mult în apa contaminată, cu atât acumulează mai multe metale grele în fibrele musculare. De aceea, rechinul, peştele-spadă şi tonul alb se numără printre peştii cei mai „bogaţi" în metale grele. Metalele grele care se acumulează în organism duc la oboseală şi la diverse insuficienţe organice, iar dacă peştele toxic este consumat în timpul celor nouă luni de sarcină, la malformaţii şi la tulburări neurologice. Chiar dacă beneficiile acestui aliment cântăresc mai mult decât riscurile pentru sănătate, putem reduce riscurile şi mai mult. Şi anume, alegând peşti de dimensiuni mici.

Mai puţină grăsime, mai puţină dioxină

90% din dioxina la care suntem expuşi zilnic provine din alimente. Această substanţă extrem de toxică nu creează motive de îngrijorare în dozele cu care luăm contact zi de zi, ne asigură specialiştii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Este bine de ştiut că dioxina se acumulează mai ales în grăsimi, astfel că reducem şi mai mult riscul de contaminare dacă evităm alimentele grase, de origine animală. Mai ales femeile însărcinte trebuie să aleagă carnea slabă în locul celei cu grăsime.

Dioxina afectează sistemul de apărare a organismului, dezvoltarea sistemului nervos şi sistemul endocrin. Ea rezultă ca produs secundar în cadrul diverselor tehnici industriale, pornind de la fabricarea plasticului şi hârtiei şi până la prepararea hranei pentru animale.

Vasele de gătit din aluminiu, de evitat

În anii '60-'70  s-a speculat că aluminiul ar creşte riscul de apariţie a bolii Alzheimer, motiv pentru care nu era recomandat gătitul alimentelor în vase confecţionate din acest material. Însă studiile ştiinţifice nu au confirmat această teorie. Totuşi, este bine de ştiut că materialele considerate sigure pentru gătit sunt iena, ceramica, fonta smălţuită şi oţelul inoxidabil alimentar. De asemenea, poţi înlocui foliile de aluminiu cu cele antiadezive, de pergament sau de viţă de vie.

Specialistul nostru

Prof. Gheorghe Mencinicopschi
directorul Institutului de Cercetări Alimentare Bucureşti

Conform legilor în vigoare, eticheta alimentelor trebuie să cuprindă lista ingredientelor, aditivilor şi aromelor, în funcţie de ponderea utilizării lor în produs, în ordine descrescătoare. De exemplu, clorofila, curcumina, riboflavina, extractul de ardei roşu şi carbonatul de calciu sunt coloranţi naturali consideraţi siguri. Şi coşenila şi carminul sunt naturale, dar trebuie evitate de către copiii hiperactivi şi de către persoanele care suferă de Alzheimer şi de Parkinson. Sunt consideraţi inofensivi şi tocoferolii (vitamina E) şi  acidul ascorbic (vitamina C), folosiţi pe post de antioxidanţi. La fel - citraţii, cu rol de acidifianţi, pectinele şi guma arabică, pe post de agenţi de îngroşare, lecitina şi carbonatul de calciu, de sodiu şi de magneziu, ca emulgatori, sau clorura de potasiu, de calciu şi de magneziu, folosiţi ca potenţiatori de aromă şi ca agenţi de întărire.

Cancerigen

Afumarea incorectă a produselor din carne duce la formarea de hidrocarburi aromatice policiclice.