Obiceiurile proaste ale tatălui, principalii vinovaţi pentru bolile copiilor

Medicina modernă incriminează mai ales stilul de viaţă dezechilibrat al taţilor pentru problemele de sănătate ale copiilor.

Bărbaţii care fumează şi care sunt expuşi zilnic unui nivel ridicat de stres prezintă modificări ale unor gene pe care apoi le transmit copiilor. Aceştia riscă să sufere de probleme serioase de sănătate: de diabet, depresie, obezitate sau chiar de boli cardiace, atrag atenţia oamenii de ştiinţă de la Universitatea Washington din SUA.

Comportamentul adictiv se transmite pe linie paternă

Modificările epigenetice din ADN-ul bărbaţilor (cauzate de stilul de viaţă) se transmit copiilor de ambele sexe, arată studiul cercetătorilor americani. Ei au analizat sperma unui grup de bărbaţi dependenţi de heroină şi au observat mutaţii la nivelul genei OPRM1, care controlează modul în care corpul reacţionează la propriii hormoni ai stării de bine similari heroinei (endorfine). Astfel, s-a observat că urmaşii acestor bărbaţi ar putea moşteni mutaţia genetică, predispunându-i la un comportament adictiv.

Citeşte şi:
Iată de ce este bine să mănânci zilnic căpşuni!

Usturoiul, de 100 de ori mai bun decât antibioticele în caz de toxiinfecţii alimentare

Şi depresia este ereditară

Într-o manieră similară, bărbaţii pot transmite copiilor o vulnerabilitate aparte la stres, care conduce la tulburări cum sunt depresia şi anxietatea, arată o altă cercetare efectuată de specialiştii de la Şcoala de Medicină Mount Sinai din New York.

SUPERALIMENTE Seminţele de in te ajută să slăbeşti

Fumatul înainte de pubertate, risc de copii obezi

Şi fumatul produce modificări notabile în ADN, mai ales dacă începe în perioada de dinainte de pubertate. Oamenii de ştiinţă de la Institutul pentru Sănătatea Copilului din Londra susţin că bărbaţii care au fumat încă de la vârsta de 9-10 ani riscă să aibă copii supraponderali sau chiar obezi.
„Se pare că înaintea instalării pubertăţii, genele noastre se modifică în funcţie de mediul în care trăim, pentru a ne ajuta să ne adaptăm mai uşor. Acestea sunt, de fapt, modificările genetice cu cel mai mare risc de transmitere pe linie paternă", subliniază profesorul Marcus Pembrey, coordonatorul studiului londonez.