Adevarul.ro

Chiar dacă nu îl inhalăm, fumul provenit din arderea tutunului agresează mucoasa bucală şi, evident, acţionează asupra sistemului respirator. O ţigară conţine sub 1 gram de tutun, o pipă între 1 şi 4 grame, în funcţie de cât este de plină, iar un trabuc între 1 şi 20 de grame.

Cu alte cuvinte, un trabuc mare poate echivala cantitatea de tutun dintr-un pachet de ţigări. Evident, tutunul ars eliberează fum, iar fumul conţine o multitudine de substanţe toxice şi cancerigene: gudron, arsenic, formaldehidă, acid cianhidric, cadmiu, poloniu şi monoxid de carbon.

Citeşte şi:

Fumul de trabuc conţine mai mult gudron

Pentru că fumătorii de trabucuri mai degrabă nu inhalează fumul, am putea crede că sunt mai puţin expuşi acestor substanţe. Dar lucrurile nu stau chiar aşa. Procesul de fermentare a tutunului din trabuc face ca unele substanţe toxice, precum nitrozaminele, să se elibereze în cantităţi mai mari în fumul de trabuc decât în cel de ţigară. Este adevărat că ele nu sunt trase în plămâni, dar „intoxică" aerul respirat şi, în plus, afectează mucoasa cavităţii bucale. „Trabucul este cel puţin la fel de dăunător ca ţigara: are în compoziţie aceleaşi substanţe nocive provenite din frunza de tutun şi creează dependenţă cronică, prin aceeaşi nicotină. Doar că, pentru că fumul nu este tras în plămâni, induce senzaţia că nu ar fi dăunător", subliniază Magdalena Ciobanu, medic primar pneumolog la Institutul de Pneumologie „Marius Nasta" din Bucureşti şi coordonatorul Programului Naţional Stop Fumat.

Persoanele care fumează trabuc au o rată mai mare de probleme cardiovasculare şi de cancer pulmonar decât nefumătorii şi ceva mai scăzută decât fumătorii de ţigară. În schimb, au risc crescut de a suferi de cancer sau de alte probleme ale cavităţii bucale şi ale esofagului, prin înghiţirea salivei impregnată cu nicotină. Acest lucru este valabil şi pentru fumătorii de pipă.

Pipa afectează gura, gâtul şi esofagul

Există fumători de pipă care inhalează fumul şi alţii care doar „pufăie". Nicio categorie nu este ferită de riscuri. 80% din cancerele localizate la nivelul cavităţii bucale apar la fumătorii de pipă şi la marii băutori. Cel mai des sunt afectate limba, podeaua şi tavanul cavităţii bucale şi buza inferioară. Contactul prelungit cu pipa irită mucoasele, iar acelaşi efect îl are fumul, mai cald decât cel produs de ţigarete.

Pentru a reduce riscurile, fumătorii de pipă sunt sfătuiţi să fumeze cel mult trei pipe zilnic, să nu asocieze gestul cu consumul de alcool sau de băuturi fierbinţi (cafea, ceai) şi să facă pauze de fumat atunci când au leziuni la nivelul mucoasei bucale. 

Narghileaua: tutun şi chimicale nocive

Nici narghileaua nu este, din păcate, inofensivă. Fumul ei este mai bogat în substanţe toxice decât cel de ţigară. Cantitatea mare de monoxid de carbon este responsabilă de starea de oboseală şi de durerile de cap.

De aceea, specialiştii recomandă prudenţă inclusiv nefumătorilor care caută ocazional aromata distracţie. În plus, dacă muştiucul a fost folosit şi de alte persoane, există riscul transmiterii unor infecţii bacteriene sau virale.

De ce este periculos fumatul pasiv

Ţigara electronică, o amăgire

Medicii sunt sceptici în ceea ce priveşte siguranţa folosirii ţigărilor electronice, în condiţiile în care nu se cunoaşte cu exactitate compoziţia acestora. În plus, pentru cei care vor să renunţe la fumat folosind ţigara electronică, mesajul specialiştilor este că „nu ne putem elibera de un tic continuând să-l facem exact în acelaşi mod", după cum ne spune medicul Magdalena Ciobanu.