Adevarul.ro

Alimentaţia exclusiv vegetală aduce beneficii, dar poate ascunde şi pericole, dacă este aplicată la modul simplist.Eliminarea produselor pe bază de carne nu influenţează în mod negativ funcţionarea organismului.

Regimul vegetarian este un mod de viaţă, nu neapărat o dietă. Cei care îl adoptă fac acest lucru din dorinţa de a avea o stare de sănătate mai bună, pe termen lung. Alt motiv ţine de compasiunea pentru animale. Vegetarianismul este şi o formă de protecţie faţă de alimentele din ce în ce mai procesate, pentru că adevăraţii vegetarieni nu doar elimină anumite tipuri de alimente din regimul zilnic, ci sunt preocupaţi să consume produse variate, naturale şi echilibrate nutriţional.

„Regimul vegetarian bine înţeles şi conceput poate fi încadrat ca şi categorie a alimentaţiei sănătoase, iar societăţile de nutriţie fac recomandări speciale pentru a preveni posibilele deficite nutriţionale", subliniază medicul specialist nutriţionist Adrian Copcea de la Centrul Medical Asteco Lifestyle din Cluj-Napoca.

Cu sau fără lactate şi ouă

În terminologia modernă, regimul vegetarian exclude din alimentaţie carnea şi peştele, dar păstrează lactatele şi ouăle. Regimul vegan sau total vegetarian elimină cu desăvârşire produsele de origine animală, inclusiv mierea. Pot exista şi combinaţii, precum regimul pescetarian, care admite consumul de peşte pe lângă cel vegetarian. Varianta extremă a regimului vegan se numeşte „raw-vegan" şi presupune consumul de hrană vegetală crudă, la a cărei preparare termică să nu se depăşească 48 de grade Celsius.

Protejează inima şi previne diabetul

Printre beneficiile regimului vegetarian este acela că scade riscul de boli cardiovasculare şi de mortalitate prin aceste afecţiuni, după cum arată studiile realizate la Universitatea „Oxford" din Marea Britanie. Efectul benefic se datorează cantităţilor mai mici de grăsimi saturate care se găsesc în alimentele vegetale, în lactate şi în ouă.

În plus, incidenţa obezităţii şi a diabetului zaharat de tip 2 este mai mică în rândul vegetarienilor, potrivit cercetătorilor americani. „Aceleaşi beneficii pentru sănătate le pot avea însă şi non-vegetarienii care au o alimentaţie echilibrată şi un consum adecvat de legume şi de fructe", subliniază medicul nutriţionist.

Privează corpul de nutrienţi şi de proteine

Specialiştii nu au ajuns la un consens în ceea ce priveşte beneficiile pe care le-ar aduce eliminarea totală a produselor de origine animală din dietă. Astfel, un regim vegan poate duce la deficite de fier, de zinc sau de calciu, precum şi la carenţe de vitamină B12, aproape absentă în produsele vegetale. O precauţie aparte o reprezintă perioada sarcinii şi cea a copilăriei. „Teoretic, regimul vegan este compatibil şi cu sarcina, şi cu copilăria. Practic însă, este esenţial ca părinţii sau viitoarea mamă să ştie foarte bine cum să conducă dieta. În caz contrar, există riscul ca fătul sau copilul să nu primească proteine esenţiale pentru dezvoltare", atrage atenţia medicul nutriţionist Adrian Copcea.

Un risc important al vegetarianismului este cel de tulburări de comportament alimentar în rândul tinerilor. Dorinţa de a avea o alimentaţie sănătoasă se poate transforma într-o adevărată obsesie. Acest tip de tulburare de alimentaţie se numeşte ortorexie şi presupune numărarea caloriilor şi ducerea la extrem a eforturilor depuse pentru a avea o alimentaţie sănătoasă. Specialiştii consideră chiar că veganismul la adolescenţi poate fi, uneori, un mod de a masca începutul anorexiei.

Înlocuitori vegetali ai cărnii

Cei ce renunţă complet la produsele de origine animală trebuie să consume soia, singurul produs vegetal bogat în proteine de calitate superioară şi în aminoacizi esenţiali, pe care organismul nu îi poate produce singur. Fierul se regăseşte în zarzavaturi, mai ales în pătrunjel, dar şi în fasole şi în linte. Pentru că fierul se absoarbe mai bine în prezenţa vitaminei C, aceste legume trebuie combinate cu varză, broccoli, gogoşari sau cu lămâie. Plantele conţin cantităţi extrem de mici de vitamina B12, de aceea se recomandă produsele îmbogăţite, precum cerealele cu B12 sau suplimentele nutritive, sub formă injectabilă sau de pastile.