Ce factori ne tulbură somnul şi cu ce preţ
0
Peste un milion de români figurează ca suferind de o tulburare gravă a somnului. În realitate, circa un sfert din români au probleme de somn care le periclitează sănătatea şi activitatea cotidiană. Toamna, numărul celor care se odihnesc prost este cel mai mare.
Somnul este oglinda fidelă a stării noastre psihice şi fizice. Iar toamna, anotimpul melancoliei şi al depresiilor favorizate de porţiile tot mai mici de lumină naturală, este şi perioada când insomniile şi problemele de somn pot înregistra o frecvenţă mai mare. De altfel, întregul efort de adaptare pe care îl reprezintă pentru organism schimbarea de sezon este un stres care se exprimă, în cazul celor mai sensibili dintre noi, în nopţi albe ori neodihnitoare.
„Stresul poate determina dezechilibre ale sintezei anumitor neurotransmiţători în creier, care conduc la tulburări de somn şi de comportament alimentar, culminând cu instalarea unor stări de epuizare psihică sau cu tulburări depresive", explică neurocercetătorul Radu Braga, de la Centrul de Excelenţă în Neuroştiinţe din Bucureşti.
Grija zilei de mâine naşte monştri
Chiar şi în afara schimbărilor sezoniere, există câteva categorii de „abonaţi" la tulburările din spectrul nocturn. Conform unui studiu online comandat de compania Studio Moderna şi dat publicităţii la începutul anului, cam 25% din români au declarat că au, într-o formă sau alta, probleme cu somnul. Este cert că, din cauza problemelor de ordin financiar, numărul românilor care au un somn agitat şi nesatisfăcător pe fondul anxietăţii şi al depresiei a crescut semnificativ în ultimii ani.
Potrivit aceluiaşi studiu online, 37% din români susţin că au dificultăţi în a adormi, 23% din ei se trezesc cel puţin o dată în timpul nopţii (aproape 30% din participanţi au acuzat cauze de natură psihică - gânduri care îi agită, apariţia coşmarurilor) şi 35% din ei nu se trezesc odihniţi.
„Somnul ne ajută să ne relaxăm şi să ne regăsim puterea de a face faţă realităţii fiecărei zile. Din păcate însă, din cauza stresului sau unor probleme pe care persoana nu reuşeşte să le rezolve, organismul rămâne încordat, ca pentru a face faţă situaţiei, şi atunci, nereuşind să se relaxeze, nu îşi dă voie (în mod inconştient) să adoarmă şi se instalează insomnia", spune psihologul Lena Rusti, psihoterapeut în cadrul Mentarex Consult. Aşa se explică de ce apar frici ori chiar fobii care nu s-ar manifesta în mod normal.
Un astfel de exemplu este fobia de întuneric, neobişnuită în cazul adulţilor, despre care s-a constatat că nu reprezintă un fenomen deloc izolat (46% din cei care au probleme cu somnul se tem de întuneric), potrivit concluziilor prezentate la întâlnirea anuală SLEEP 2012 (Annual Meeting of the Associated Professional Sleep Societies), ce a avut loc la Boston.
De altfel, aceasta ar putea fi o explicaţie pentru faptul că tot mai multe persoane practică obiceiul privitului la televizor până ce adorm. Iar cercul vicios al insomniilor generate de anxietate şi depresie este fără fisură, căci tocmai persoanele în vârstă, singure, divorţate ori văduve sunt cel mai afectate de acest gen de probleme. Ca să nu mai pomenim de un alt comportament tipic persoanelor singure, deprimate, anxioase şi/sau stresate: cinele târzii în faţa televizorului şi care conţin alimente şi băuturi cu efect excitant.
Flavia, în vârstă de 32 de ani, din Bucureşti, a trecut printr-o situaţie similară: „M-am mutat cu serviciul în alt oraş, unde nu aveam pe nimeni. Primele săptămâni la noul job au fost groaznice, trăiam mereu cu spaima că nu mă voi ridica la nivelul cerinţelor. Când ajungeam acasă, mâncam în faţa televizorului, mâncam nervos, fără să mai conştientizez cât am nevoie şi nu tocmai sănătos. Cădeam frântă şi mă trezeam la o bucată de noapte cu televizorul mergând. Mi-a fost foarte greu să scap de acest ritual de seară, deşi eram conştientă că îmi fac rău".
Abuzul de „vise", ca formă de a uita
Există însă situaţii când depresia produce un efect contrar insomniei, hipersomnia. Alexandru D., în vârstă de 29 de ani, din Piteşti, spune că depresia s-a manifestat astfel şi în cazul său: „După despărţirea de iubita mea, câteva săptămâni am fost ca o legumă, îmi venea să dorm încontinuu şi voiam să dorm tot timpul, ca să nu mă mai gândesc la ce s-a întâmplat. Cu toate astea, mă simţeam mai tot timpul obosit şi lipsit de vlagă. Până la urmă, am depăşit episodul cu ajutorul prietenilor şi ţinându-mă ocupat tot timpul".
„În depresie putem întâlni şi insomnie, dar şi hipersomnie. Insomnia este consecinţa unei stări de agitaţie continuă şi unui sentiment de inutilitate şi de pierdere a controlului. Pe de altă parte, hipersomnia poate fi o mişcare de retragere, somnul devenind refugiul pentru evitarea problemelor", spune psihoterapeutul
Lena Rusti.
Psihoterapia urmăreşte tocmai îndreptarea acestor comportamente: „Atunci când insomnia sau hipersomnia nu are o cauză organică şi nu este consecinţa consumului unor substanţe, psihoterapia este esenţială pentru ca persoana afectată să înveţe regulile de igienă a somnului, pentru a înţelege contextul în care apare insomnia, care este «scopul» simptomului şi cum poate renunţa la el", spune psihoterapeutul Lena Rusti.
Apneea, a doua cea mai întâlnită tulburare
Indiferent că este vorba de insomnie, de somn agitat şi de sindrom de picioare neliniştite, de somnambulism, de bruxism ori de apnee (oprirea respiraţiei pentru scurte perioade, cu risc de sufocare), acestea fiind cele mai întâlnite forme ale tulburărilor de somn, fiecare dintre ele afectează calitatea vieţii.
Dintre acestea, apneea este a doua cea mai răspândită tulburare de somn după insomnie. Se estimează că, la nivel mondial, sindromul de apnee în somn apare la 2% din femei şi la 4% din bărbaţi, conform unor studii citate de medicul specialist pneumolog Oana Deleanu, cu competenţă în somnologie, de la Institutul „Marius Nasta" din Bucureşti. Această proporţie înseamnă că apneea este la fel de des întâlnită ca astmul sau ca diabetul. Însă există şi studii internaţionale care au demonstrat că sindromul de apnee în somn fără somnolenţă apare la 24% din bărbaţi şi la 9% din femei.
„Din cei 10.000 de români cărora li se opreşte respiraţia în timpul somnului, doar 2.000 se tratează. Somnolenţa din timpul zilei, cauzată de apnee, duce la tulburări de atenţie, de memorie, de concentrare şi la accidente rutiere. În plus, apneea în somn este asociată cu scăderea saturaţiei de oxigen, ceea ce duce la ateroscleroză, la boli cardiovasculare şi metabolice: diabet, dislipidemii şi, de asemenea, la disfuncţie erectilă", explică medicul specialist pneumolog Oana Deleanu.
Sforăitorii îmbătrânesc mai repede
S-a demonstrat, de asemenea, că la hipertensivii în cazul cărora boala nu poate fi controlată cu tratamentul obişnuit, în peste 80% din cazuri este vorba, de fapt, de apnee. „Aceşti bolnavi sunt atipici, iar medicul de familie nu obişnuieşte să întrebe: «Dormiţi bine? Sforăiţi? Aveţi somn odihnitor?»", spune medicul Oana Deleanu.
Nu în ultimul rând, din cauza insuficientei oxigenări apare îmbătrânirea prematură. „Fiindcă nu mai intră aer în plămâni, scade saturaţia în oxigen a sângelui şi eu le explic pacienţilor mei că li se întâmplă ceea ce se petrece, în general, în cazul unui aparat electrocasnic pus la o priză când variază tensiunea. Dacă există aceste variaţii de tensiune, aparatul se strică mai repede. Şi organismul omului îmbătrâneşte mai repede. Apar procesele de ateroscleroză şi fenomenul de stres oxidativ", explică medicul pneumolog Oana Deleanu.
Iar efectele grave ale privării de somn nu se opresc aici, din păcate, şi sunt nenumărate cercetări internaţionale care au dovedit asta. Un studiu recent a demonstrat chiar o legătură între lipsa somnului şi apariţia cancerului de sân, motiv pentru care unele ţări au în vedere introducerea unor sporuri de risc pentru femeile care lucrează în ture de noapte. Studiul a fost realizat la Şcoala de Medicină a Universităţii „Case Western Reserve", din Cleveland, SUA, şi publicat în „Breast Cancer Research and Treatment".
Cum se pune diagnosticul
În România există 49 de laboratoare de somnologie, dintre care 11 în Bucureşti. Mai sunt astfel de laboratoare la Iaşi, Constanţa, Cluj, Bacău, Galaţi, Oradea, Brăila şi la Târgu-Mureş, dar niciunul nu are acreditare din partea Ministerului Sănătăţii.
„Depistarea tulburărilor de somn se realizează prin metode de screening şi de monitorizare a somnului. Examenul fizic al bolnavului şi anamneza (n.r. - istoricul bolnavului) nu pot oferi un diagnostic de certitudine, însă orientează medicul pentru efectuarea unor investigaţii specifice. Există, de asemenea, o serie de examene complementare care orientează medicul specialist în stabilirea diagnosticului: chestionarele de evaluare a somnolenţei diurne şi a calităţii somnului (de exemplu, chestionarul Epworth)", spune medicul specialist pneumolog Luminiţa Anghel, Clinica Med-As, Bucureşti.
"Stresul poate da dezechilibre care conduc la tulburări de somn şi de comportament alimentar.''
Radu Braga neurocercetător
"Din cei 10.000 de români cărora li se opreşte respiraţia în timpul somnului, doar 2.000 se tratează.''
Oana Deleanu medic pneumolog
85 de tipuri de tulburări de somn s-au înregistrat până în prezent.
Sfaturi practice ca să te împrieteneşti cu Moş Ene
Alcătuieşte-ţi un ritual înainte de culcare şi respectă-i paşii în fiecare seară:
- mergi la culcare în jurul aceleiaşi ore, de preferat între 22.00 şi 23.30;
- aeriseşte bine camera în care dormi şi asigură-ţi o temperatură optimă pentru a dormi (în jur de 25 de grade Celsius);
- ai grijă ca aşternutul să fie curat, să miroasă plăcut. Celebrul doctor Oz recomandă ca aşternuturile să fie în culori calde (roşu, portocaliu, galben) şi nu albe sau albastre, culori care inhibă producţia de melatonină (n.r. - hormon implicat în reglarea ritmului somn-veghe). Un alt truc ar fi folosirea unei lumini portocalii cu o oră înainte de somn;
- bea un ceai călduţ de muşeţel, de tei sau de lavandă, îndulcit cu puţină miere;
- evită mâncărurile grele. Nu te duce la culcare nici flămând, ci ia o gustare uşoară, cum ar fi una-două felii de pâine integrală cu puţin unt şi cu miere sau o salată. Un truc dat de doctorul Oz ar fi să mănânci seminţe de dovleac, bogate în triptofan, un aminoacid care induce o stare de relaxare, şi în zinc, element care stimulează producerea de serotonină, un neurotransmiţător care induce starea de bine;
- nu bea alcool înainte de culcare, mai ales dacă suferi de apnee. Alcoolul relaxează musculatura şi agravează sindromul de apnee în somn;
- în camera destinată somnului nu trebuie să se găsească niciun fel de aparatură care funcţionează pe bază de unde electromagnetice (computer, telefon mobil, televizor), pentru că acestea au efect stimulant la nivel cerebral;
- evită să fumezi, pentru că nicotina acţionează ca un stimulant nervos;
- asigură-te că nu vei fi trezit de lumină atunci când se va face dimineaţă, folosind draperii sau jaluzele.
Se încarcă comentariile...
