5 sfaturi antireflux

Unul din zece români suferă de arsuri în piept şi de regurgitaţii. În majoritatea cazurilor, măsuri la îndemână ameliorează simptomele. Dacă nu este tratată, boala de reflux gastroesofagian poate duce la îngustarea esofagului, la ulceraţii şi chiar la cancer esofagian.

Fiecare a simţit la un moment dat arsuri în piept. Pentru unele persoane însă, aceasta este o problemă cronică. În cazul lor, sfincterul gastroesofagian (numit şi cardia) fie nu se închide etanş, fie se deschide în momente nepotrivite, altele decât atunci când înghiţim.

Din acest motiv, sucul gastric şi uneori şi fragmente de alimente scapă din stomac la nivelul esofagului. PH-ul acid irită mucoasa şi duce la apariţia simptomelor caracteristice: arsuri ce urcă spre gât, regurgitaţii (venirea pe gât a conţinutului gastric), eructaţii şi senzaţia de gust acru în gură.

Pe termen lung se poate ajunge la probleme severe precum ulceraţiile şi chiar cancerul de esofag. Anumite obiceiuri favorizează înlăturarea disconfortului creat de refluxul gastric.

1 Nu vă culcaţi după masă

Un obicei nesănătos este acela de a ne „întinde" imediat după masă. Această poziţie creşte riscul de reflux. Timp de cel puţin două ore după masă, trebuie să păstrăm o poziţie verticală, să evităm eforturile şi mai ales aplecarea corpului înainte, cum ar fi, de exemplu, pentru a ne încheia la pantofi.

De asemenea, persoanele care suferă de reflux gastroesofagian trebuie să doarmă ţinând capul şi umerii la un nivel uşor mai ridicat decât corpul.

2 Mâncaţi alimente sărace în grăsimi

Mesele copioase, mai ales dacă sunt bogate în grăsimi, rămân mai mult timp în stomac pentru a fi digerate, crescând probabilitatea ca sfincterul gastroesofagian să se deschidă. Alegeţi alimente sărace în grăsimi, care să permită o golire rapidă a stomacului. Înainte de mesele copioase, este de preferat să luaţi suplimente enzimatice, la recomandarea medicului.  

Din acelaşi motiv, medicii recomandă să mâncaţi încet şi să mestecaţi bine alimentele, tocmai pentru a nu suprasolicita stomacul şi pentru a nu îngreuna digestia.

3 Evitaţi cafeaua şi tutunul

Studiile arată că nicotina şi cafeina au efect relaxant asupra sfincterului gastroesofagian, iar multe dintre băuturile acidulate conţin cafeină. În plus, bulele de gaz, indiferent că este vorba de sucuri sau de apă minerală, rămân la un nivel superior lichidelor din stomac şi irită sfincterul, existând riscuri mari să-i distrugă etanşeitatea.

Acestea irită mucoasa inflamată a esofagului şi agravează senzaţia de arsură. Alte alimente care irită suplimentar esofagul sunt ciocolata, ceapa, condimentele, citricele şi menta. Un inamic indirect este stresul, care determină creşterea acidităţii sucului gastric.

4 Slăbiţi câteva kilograme

Chiar şi câteva kilograme în minus îşi vor pune amprenta asupra simptomelor refluxului gastroesofagian. Sfincterul cardia va fi supus unei presiuni mai mici din partea stomacului şi a grăsimii de pe abdomen.

5 mergeţi la medic pentru investigaţii

Simptomele foarte supărătoare, precum şi cele care nu se atenuează în urma acestor măsuri şi după administrarea de antiacide uzuale impun vizita la medicul specialist. Ignorată, problema poate duce la modificarea mucoasei esofagiene, cu consecinţe serioase.

O endoscopie va identifica eventualele modificări suferite de mucoasa esofagului, sub acţiunea sucului gastric, ca şi o eventuală hernie hiatală. Aceasta reprezintă alunecarea unei mici porţiuni a stomacului din abdomen în torace, prin diafragmă.

În funcţie de gravitate, rezolvarea herniei hiatale şi refacerea sfincterului gastroesofagian pot fi realizate prin metode chirurgicale laparoscopice sau printr-o metodă endoscopică, numită EsophyX.

„Prin această metodă se efectuează suturi între structurile esofagiene şi cele gastrice, prin care se reconstruieşte valva gastroesofagiană", menţionează medicul primar de chirurgie generală Mircea Beuran.

Arsurile, frecvente în sarcină

Arsurile pe esofag, denumite medical pirozis, apar după mese, în poziţia culcat şi atunci când aplecăm corpul înainte. Sunt destul de frecvente în timpul sarcinii, din cauza presiunii crescute din abdomen, dar şi pe fondul acţiunii hormonilor, care încetinesc tranzitul digestiv.