Cine sunt cele trei femei care au câştigat Nobelul pentru Pace? Vezi aici povestea lor

Trei femei de culoare sunt câştigătoarele premiului Nobel pentru Pace în 2011: Preşedinta Liberiei, Ellen Johnson Sirleaf, Leymah Gbowee şi Tawakkul Karman. Iată mai jos poveştile lor.

Prima femeie aleasă şef de stat pe continentul african

Preşedinta Liberiei, Ellen Johnson Sirleaf , în vârstă de 73 de ani, este prima femeie aleasă şef de stat pe continentul african.

Citeşte şi:

VIDEO Trei femei au luat premiul Nobel pentru Pace 2011

Obama, cel mai controversat premiu Nobel pentru Pace

Premiul nobel pentru Pace: Preşedinta Liberiei este "laureata cea mai probabilă"

Sosită la putere după 14 ani de război civil, în 2006, Ellen Johnson-Sirleaf a depus jurământul ca preşedinte al Liberiei. Încă de atunci şi-a început camapania de promovarea a păcii.

Atribuirea Nobelului lui Johnson Sirleaf are loc cu patru zile înaintea unui scrutin prezidenţial în care această femeie angajată în reconstrucţia ţării candidează pentru un al doilea mandat.

Imediat după începerea mandatului, ea a încercat să se apropie de instituţiile financiare internaţionale, pe care le cunoaşte foarte bine: economistă formată la Harvard, această femeie care are patru copii şi opt nepoţi lucrase pentru ONU şi Banca Mondială.

Obiectivul ei era ştergerea datoriei Liberiei şi atragerea de investitori pentru reconstrucţia ţării.

Combaterea corupţiei şi reformele instituţionale profunde au fost întotdeauna principalele ei priorităţi.

Ellen Johnson Sirleaf, supranumită "Doamna de Fier", a fost de două ori la închisoare în anii 1980, în timpul regimului Samuel Doe. Ea s-a remarcat prin acţiuni pentru încetarea războiului civil care a afectat Liberia din 1989 până în 2003, soldându-se cu 250.000 de morţi.

Încă de la începutul mandatului său, Ellen a luptata pentru reducerea datorie de stat a Liberiei, a militat pentru drepturile femeilor şî pentru pace.

Leymah Roberta Gbowee, activista care pus capăt războiului civil din Liberia

Leymah Roberta Gbowee este cea care a condus mişcarea pentru pace care a pus capăt celui de-al doilea război civil din Liberia. La 17 ani a venit în capitală, Monrovia, chiar când izbucnea al doilea război civil. Mamă a şase copii ea s-a ocupat de vindecarea traumelor copilor-soldaţi folosiţi în război de dictatorul Charles Taylor. În 2002 era asistent social şi a organizat femeile liberiene în lupta pentru pace.

A început cu cele din Monrovia, care se adunau în piata de peşte unde se rugau şi cântau. Apoi a reuşit să le unească în lupta împotriva violenţei pe creştine şi pe musulmance. Sub conducerea sa, doamnele liberiene au reuşit să obţină o întâlnire cu preşedintele Liberiei din acea vreme, Charles Taylor, de la care a smuls promisiunea că va participa la negocierile de pace din Ghana.

Gbowee nu s-a oprit aici ci a condus o delegaţie de femei liberiane în Ghana pentru a face presiuni asupra facţiunilor beligerante în timpul procesului de pace. Ele au organizat un protest tăcut în faţa Palatului Prezidenţial, când a constatat că negocierile de pace au stagnat. Acţiunile conduse de Leymah Gbowee au avut efect: au condus la încheierea războiului civil în 2003 şi la alegerea lui Ellen Johnson Sirleaf, în fruntea Liberiei, prima naţiune africană cu un şef de stat femeie. Amândouă au fost recompensate anul acesta cu Nobelul pentru Pace.

Traunele războaielor

Liberia, stat odată prosper, a fost devastat din 1989 de două războaie civile. In 1989, lovitura de stat dată de Charles Taylor aruncă ţara într-un război ce durează până în 1996, iar din 1999 conflictul reîncepe, de data asta împotriva Guvernului condus de Charles Taylor, autocrat şi ineficient.

Luptele s-a intensificat la mijlocul anului 2003, când fronturile s-au apropiat de capitala Mondovia. Presiunile interne şi internaţionale, mai ales din partea SUA l-au determinat pe Charles Taylor să demisioneze şi să se refugieze în Nigeria.

Războiul civil a făcut mai mult de 350.000 de victime şi peste un milion de refugiaţi în ţările vecine, luând în considerare că populaţia totală a Liberiei număra puţin peste trei milioane. Sunt notorii poveştile despre copiii soldaţi, folosiţi nu numai de rebeli, dar şi de fortele guvernamentale.

Recrutaţi cu forţa şi smulşi din sânul familiilor pentru a lupta pentru o cauză neînţeleasă, băieţii, de 8 -15 ani, aveau parte de un tratament inuman. Erau obligaţi să consume băuturi alcoolice, erau drogaţi, bătuţ, pentru a îi face docili şi obedienţi.

Violurile erau şi ele la ordinea zilei. Se estimează că trei sferturi din toate femeile liberiene au fost victime ale abuzurilor sexuale, iar multe au fost vândute reţelelor de proxeneţi.

Tawakkul Karman, jurnalistă şi mamă a trei copii

Tawakkol Karman, una din cele trei câştigătoare a Premiului Nobel pentru Pace 2011, s-a declarat „fericită şi surprinsă" că a primit înalta distincţie. Ea a anunţat că dedică premiul activiştilor care au organizat revoltele din ţările arabe.

„Este o mare onoare pentru toţi arabii, pentru musulmani şi femei. Dedic acest premiu tuturor activiştilor Primăverii arabe", a declarat Tawakkol Karman pentru postul de televiziune Al-Arabiya.

Tawakkul Karman, este considerată cea mai activă dintre yemenitele care luptă pentru drepturile femeilor în societatea musulumană, fiind o figură emblematică a revoltelor din Saana. Are 32 de ani şi este mamă a trei copii. ,, Karman arată ca o mamă şi se comportă ca o mamă", o descriau jurnaliştii de la „Time" în primăvară.

Jurnalistă de meserie, fondatoare a unei organizaţii care luptă pentru libertatea de exprimare şi pentru dreptul de a protesta. A fost închisă de trei ori pentru că a făcut declaraţii împotriva regimului de la Saana.

Regimul preşedintelui yemenit se confruntă cu o mişcare de contestare extrem de puternică din partea populaţiei încă de la înce putul anului.
Saleh, aflat la putere de 33 de ani, a refuzat, până în prezent, să demisioneze, în pofida unor puternice presiuni regionale, dar şi internaţionale.