VIDEO START: „Un acord reciproc avantajos“

Barack Obama (stânga) a bătut palma la Praga cu Dmitri Medvedev

Rusia şi SUA au căzut de acord să-şi reducă arsenalele nucleare, dar au lăsat în coadă de peşte chestiunea scutului antirachetă. Preşedintele american, Barack Obama, şi omologul său rus, Dmitri Medvedev, au semnat, ieri, la Praga, tratatul START II privind reducerea armamentului strategic.

VIDEO Dezarmare nucleară: START-2 a fost semnat de Obama şi Medvedev

START la reducerea armelor nucleare

Rusia va abandona START-2 dacă scutul antirachetă pune în pericol potenţialul său nuclear

Ceremonia semnării, la care au fost invitaţi numeroşi şefi de stat şi de guvern, s-a desfăşurat în Sala Spaniolă a Castelului Praga, la un an după ce preşedintele american, Barack Obama, a susţinut în capitala cehă un discurs în care promitea că va lupta pentru „pace şi securitate într-o lume fără arme nucleare", relatează Reuters.

În pofida importanţei sale istorice, semnarea START II, care limitează numărul focoaselor nucleare la 1.550 pentru ambele ţări în următorii şapte ani (cu 75% mai puţin faţă de tratatul START din 1991), a fost întârziat cu 30 de minute pentru ca liderul de la Washington şi preşedintele rus, Dmitri Medvedev, să discute despre situaţia tensionată din Kârgâzstan. Noul tratat va intra în vigoare după ce va fi ratificat de forurile legislative din Statele Unite şi Rusia.

Încrezător, Obama a spus că Senatul ar putea să ratifice documentul anul acesta. Conform Constituţiei americane, tratatele semnate de preşedinte trebuie ratificate de două treimi dintre senatori. Până acum nu au existat probleme în ratificarea de către Senat a unor acorduri de dezarmare semnate cu Rusia.

De partea cealaltă, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Dumă, Konstantin Kosacev, a precizat că este puţin probabil ca START II să fie ratificat de Camera Inferioară de la Moscova în actuala sesiune, ci abia în toamnă, după vacanţa parlamentară.

„Compromis rezonabil"

Noul tratat reprezintă „un compromis rezonabil" la care nu s-a ajuns cu uşurinţă, a declarat Dmitri Medvedev, imediat după ceremonie. „Este o situaţie reciproc avantajoasă. Ambele părţi au câştigat pentru că şi-au asigurat securitatea", a mai spus liderul de Kremlin, care i-a mulţumit „colegului" său Obama pentru deschiderea „unei noi ere" în relaţiile bilaterale.

În faţa invitaţilor şi a jurnaliştilor, Barack Obama a subliniat şi el importanţa semnării acordului, atât pentru procesul de dezarmare din întreaga lume, cât şi pentru relaţiile bilaterale. Însă dincolo de luminile rampei a rămas nerezolvată problema scutului american antirachetă din Europa, la care va participa şi România.

Problema scutului

Barack Obama a declarat că vrea „un dialog serios" cu Moscova asupra scutului antirachetă. Dmitri Medvedev a salutat decizia Washingtonului de modificare a planului de amplasare a elementelor scutului. „Aceşti paşi au facilitat realizarea de progrese. Încă avem anumite disensiuni", a subliniat preşedintele rus.

El a reamintit că Rusia s-a oferit să ajute SUA în „dezvoltarea unei reţele globale de apărare antirachetă", ofertă care „trebuie analizată". Obama l-a asigurat că proiectul american antirachetă nu reprezintă niciun risc pentru Rusia. Cât priveşte cooperarea în domeniul apărării antirachetă, ea va face obiectul unor dezbateri mai ample, inclusiv privind posibilitatea eliminării armelor nucleare tactice din teatrele de operaţiuni sau reducerii numărului de rachete, a mai spus liderul american.

Proteste anemice

În timpul ceremoniei, circa 20 de susţinători ai iniţiativei „Nu bazelor" au protestat, ieri, la Praga, faţă de semnarea tratatului START II. Tinerii, flancaţi de cinci poliţişti şi supravegheaţi de la distanţă de alţi 20 de membri ai forţelor de ordine, au protestat în faţa Castelului Praga, „înarmaţi" cu tobe şi trompete.

Obama - Băsescu, întâlnire la ambasadă

Preşedintele american, Barack Obama, urma să se întâlnească, ieri, cu 11 lideri din Europa de Est, printre care şi preşedintele României, Traian Băsescu, începând cu ora locală 19.00 (20.00, ora României) la reşedinţa ambasadorului SUA din Praga, potrivit MEDIAFAX Cehia. În schimb, pe agenda preşedintelui rus nu a figurat nicio întâlnire cu vreunul dintre liderii prezenţi în capitala cehă. Imediat după prânzul de gală organizat de Vaclav Klaus, Dmitri Medvedev a plecat spre Moscova.

Moscova nu iroseşte nimic

Rachetele pe care Rusia le va scoate din uz, pentru a respecta prevederile noului tratat, nu vor fi aruncate la gunoi. Viceministrul rus de Externe, Serghei Riabkov, le-a explicat jurnaliştilor la Praga că acestea vor fi recondiţionate şi folosite pentru lansări în spaţiu, măsură „raţională" din punct de vedere economic.

Câştigurile colaterale pentru Rusia şi SUA

START II reprezintă primul succes major de politică externă al liderului de la Washington şi, totodată, prima etapă din procesul de „resetare" a relaţiilor ruso-americane, anunţat de Obama în urmă cu un an. Experţii apreciază că documentul este vulnerabil şi, în ciuda declaraţiilor optimiste de ambele părţi, va fi greu să se decidă noi reduceri după expirarea tratatului, peste 10 ani.

În special ruşii vor fi foarte reticenţi, armele nucleare strategice fiind necesare unei ţări cu pretenţii de superputere mondială, apreciază Steven Pifer, de la Institutul Brookings din Washington, citat de Reuters. În plus, pentru Moscova menţinerea arsenalului tactic reprezintă o poliţă de siguranţă faţă de armele convenţionale ale NATO din Europa. Ori SUA vor să abordeze în viitor tocmai problema rachetelor nucleare tactice cu rază scurtă de acţiune.

Cum însuşi preşedintele Medvedev vorbea de „o situaţie reciproc avantajoasă", semnarea acordului implică şi alte aspecte. Kremlinul ar putea să facă nişte concesii în ceea ce priveşte aplicarea unor noi sancţiuni împotriva Iranului.

De partea cealaltă, Washingtonul ar putea să închidă şi mai mult ochii atunci când vine vorba de respectarea drepturilor omului în Rusia sau de implicarea acesteia în politica internă a fostelor republici sovietice. Un efect benefic pentru Rusia ar putea apărea şi pe pieţele de capital, prin scăderea percepţiei de risc în rândul investitorilor străini, apreciază analiştii Deutsche Bank.