Cele mai proaste metode de combatere a terorismului

Revista de politică externă Foreign Policy a realizat o trecere în revistă a câtorva dintre mijloacele mai puţin eficiente de combatere a grupărilor teroriste din întreaga lume.

Germania estimează că deţine, în prezent 29, de organizaţii islamiste, care au aproximativ 36.000 de membri. Cifre care includ şi „talibanii germani", despre care se spune că au recrutat luptători pentru grupări militante din Pakistan, scrie Foreign Policy.

Pentru a combate această radicalizare crescândă, serviciul secret al statului a anunţat recent că vor implementa un program de asistenţă, care presupune şi o line telefonică, pentru cei care vor să iasă din aceste grupări.

Citiţi şi:
Spania, bază a operaţiunilor murdare ale CIA

Inteligenţă americană - Patru eşecuri CIA ale secolului al XX-lea

America Top Secret

Programul „Hatif" - „telefon" în arabă - îi ajută pe militanţi să-şi găsească un loc de muncă şi o nouă casă. Angajaţii la linia telefonică deschisă vor vorbi fluent limbile germană, arabă şi turcă.

Yemenul a fost, la un moment dat, considerat lider în combaterea terorismului, după ce guvernul a creat unul din programele de "dezintoxicare" după atacurile din septembrie 2001 asupra SUA. Din păcate, programul, cunoscut sub numele de "Comitetul pentru Dialogul Religios", s-a dovedit a fi un dezastru total.

Ca parte a programului, sute de prizonieri ale închisorilor radicale din Yemen luau parte la adevărate "dueluri teologice" cu consilieri religioşi, care le cereau să renunţe la violenţă - un proces care a durat doar câteva zile. Odată eliberaţi, acestora nu li s-a mai acordat niciun sprijin.

Pakistan. Timp de mulţi ani, grupările militante din Pakistan au profitat de o portiţă a unei legi anti-terorism adoptate în 1997, putându-se ascunde sub o identitate falsă, potrivit Foreign Policy.

Legea trata oamenii care îşi luau alt nume cu totul altfel, chiar dacă acestea au fost fondate de aceiaşi membri.

Lashkar-e-Taiba, de exemplu, grupul militant acuzat pentru atacurile din Mumbai din2008, a fost interzis de Pakistan în 2002. Dar mulţi dintre liderii săi şi-au continuat activitatea sub un nou nume, Jamaat-ud-Dawa.

Când grupul a fost sancţionat de Naţiunile Unite în 2008, membri s-au rebranduit luând numele "Tehreek-e-Hurmat-e-Rasool". Cel mai recent nume adoptat de gruparea de militanţi este "Tehreek-e-Tahafuz Qibla Awal."

Citiţi şi: 5 americani au fost condamnaţi la închisoare pentru terorism în Pakistan

Cecenia. Imediat după masacrul de la şcoala Beslan, în 2004, guvernul regional din Cecenia a început o politică de sancţionare a militanţilor prin vizarea familiile lor. În acel an, opt rude ale liderului separatist cecen Aslan Maskhadov fost reţinuţi într-o cameră timp de şase luni şi torturaţi cu bătăi şi curent electric, informează Foreign Policy.

În ultimul perioadă, autorităţile au adoptat o tactică nouă - incendierea locuinţelor familiilor militanţilor. În pofida faptului că erau vizaţi doar cei mai importanţi lideri ai acestor grupări, documente ale organizaţiei Human Rights Watch au dezvăluit 26 de cazuri de incendiere între iunie 2008 şi martie 2009.