Africa, noua placă turnantă a stupefiantelor

Forţele de securitate din Mali cercetează piaţa centrală din Timbuktu

Potrivit unui raport ONU, marii traficanţi din America Latină folosesc, mai nou, Continentul Negru ca zonă de tranzit către Europa. Multe dintre transporturi sunt supervizate de Al-Qaida. Grupările de crimă organizată apărute în ţări sărace din Africa au ca „obiect de activitate“ şi traficul de droguri venite din ţări latino-americane.

Raportul Organizaţiei Naţiunilor Unite pe anul 2009 referitor la producerea şi traficul de stupefiante arată că, la nivel mondial, în ultimii şase ani se observă o tendinţă de stabilizare a consumului, cifra toxicomanilor atingând pragul de 26 de milioane, ceea ce ar reprezenta circa 0,6% din populaţia globului. Conform aceluiaşi document, drogurile ilicite ucid, anual, „doar" 200.000 de persoane, un număr considerabil mai mic decât cel al victimelor alcoolului.

Venezuela: Captură de 60 de tone de cocaină şi marijuana în 2009

Canabisul, folosit în scopuri terapeutice

Dar Naţiunile Unite atrag atenţia asupra unui alt fenomen îngrijorător, care tinde să ia amploare: transformarea continentului african în zonă de tranzit a drogurilor provenite din America Latină, (în special din Columbia) şi destinate consumatorilor din Europa.

Cererea de cocaină rămâne crescută în ţările europene, între 135 şi 145 de tone pe an. Pentru a satisface aceste cerinţe, „boşii" latino-americani ai cartelurilor de droguri au început să înlocuiască filierele tradiţionale, unde controalele sunt mai severe, cu unele mai puţin riscante via Africa (în special vestul continentului).

Guineea-Bissau pare să fi devenit un punct important de tranzit al narcoticelor sud-americane, astfel că, în iunie anul trecut, a fost semnat un acord între ONU şi Uniunea Europeană pentru punerea în aplicare, în această ţară, a unui plan de prevenire a traficului, în valoare de două milioane de euro. Chiar şi directorul UNODC (Biroul Naţiunilor Unite pentru combaterea Drogurilor şi a Criminalităţii), Antonio Maria Costa, estimează că, deşi traficul de stupefiante din Guineea-Bissau se înscrie „în parametri modeşti" faţă de Asia ori America Centrală, „creşterea sa exponenţială ameninţă să facă din întreaga regiune un epicentru al instabilităţii".

Explozia unui avion cu narcotice

Anul trecut, în noiembrie, un incident a ţinut multă vreme prima pagină: este vorba de explozia unui avion Boeing, care a avut loc la marginea unei piste mai degrabă rudimentare din zona Almoustras (180 de kilometri nord de Gao, capitala statului Mali).

Anchetatorii au ajuns la concluzia că aparatul de zbor (provenind din Venezuela) a ratat decolarea şi că a fost abandonat de către misterioşii ocupanţi, care l-au incendiat pentru a nu lăsa prea multe urme. „Încărcătura avionului era constituită în exclusivitate din cocaină", a declarat ulterior Alexandre Schmidt, responsabilul regional al UNODC.

Cantitatea de drog arsă în deflagraţie nu este însă cunoscută, dar oficialul ONU susţine că ar putea fi vorba de 10 tone, atât cât poate transporta un avion Boeing de acel tip. Schmidt a declarat presei că este imposibil să spună cu exactitate de cât timp acea pistă „artizanală" din Mali este folosită de traficanţii de droguri. „Dar este evident că avem de-a face cu un nou mod de operare, iar acest fapt este îngrijorător", a subliniat el.

Laboratoare locale

Datele ONU mai arată că un trafic înfloritor cu droguri se desfăşoară şi în Nigeria, cu „marfă" provenind din Brazilia. Stupefiantelor li se mai adaugă contrabanda cu ţigări, cu medicamente ori chiar cu petrol. „Mai devreme sau mai târziu, grupările de crimă organizată locale se vor confrunta deschis şi vom avea parte de conflicte sângeroase", este de părere Walter Kemp, purtător de cuvânt al Biroului UNODC de la Viena.

În plus, oficialii ONU mai au un motiv de preocupare: recent, în oraşul Conakry (capitala statului Guineea) au fost descoperite laboratoare unde se prelucrează substanţe folosite în prepararea unor droguri ca ecstasy.

„Air Al-Qaida": flota aeriană pentru droguri

La începutul lui 2008, un oficial din cadrul Departamentului pentru Securitate Internă a trimis superiorilor săi un raport prin care detaliază „cea mai importantă modificare a folosirii ilicite a aeronavelor după 11 septembrie". Tot mai multe avioane suspecte traversează Atlanticul: la un capăt al rutei se află zonele producătoare de cocaină din Anzi, controlate de Forţele Revoluţionare Armate din Columbia. La celălalt capăt, câteva dintre cele mai instabile state din Africa de Vest: Mali, Nigeria, Mauritania ori Guineea Bissau.

Guineea Bissau, o „capitală“ a drogurilor

Avioane „recondiţionate"

În aceste state există o mulţime de piste dezafectate, dar şi unele funcţionale, dar nepăzite de poliţie ori de radare (în Guineea Bissau nu există niciun radar de aviaţie). În aceleaşi state, de câţiva ani, proliferează gruparea teroristă cunoscută drept Al-Qaida din Maghreb, potrivit Reuters.

Flota aeriană clandestină controlată de gruparea teroristă include avioane cu elice ori chiar Boeinguri 727 (ce pot transporta până la 10 tone de droguri), scoase de multă vreme din uz. Uneori, ele sunt „decorate" cu însemnele Crucii Roşii. Dacă sunt detectate, piloţii le incendiază pentru ca nimeni să nu poată depista elementele de identificare. Odată ajunse în Africa, drogurile sunt trimise mai departe spre Europa prin Sahel (Sahara) de facţiunile Al-Qaida, cu ajutorul localnicilor.

Aterizarea avioanelor pline cu droguri se face cu aprobarea autorităţilor locale (în Guineea Bissau, scrie Reuters, unul dintre transporturi era păzit chiar de armată). O altă problemă este că avioanele se şi întorc în America Latină, însă nimeni nu pare a şti ce încărcătură au la întoarcere. Raportul a fost ignorat în momentul în care a fost scris, iar noua rută s-a dezvoltat.

Acum s-a transformat într-o ameninţare globală la adresa securităţii: organizaţia are puterea de a transporta oameni şi material de contrabandă oriunde în lume şi astfel îşi îngraşă conturile pentru a comite şi mai multe atentate. ; E. Frâncu

Corturi cu aer condiţionat

Teroriştii şi reţelele de crimă organizată sunt bine echipaţi pentru ca substanţele să fie tranzitate cu bine peste deşertul Sahara. Ei dispun, potrivit guvernatorului regiunii Timbuktu (Mali), de corturi cu aer condiţionat. În schimb, armatele statelor africane din regiune nici măcar nu deţin asemenea echipament, a mai precizat guvernatorul, Mamadou Mangara.

Traficul se dezvoltă

Potrivit aceluiaşi raport ONU, 60% din cocaina vândută în Europa tranzitează prin state africane precum Mali, Nigeria, Mauritania ori Guineea Bissau. Cererea de cocaină rămâne crescută în ţările europene, între 135 şi 145 de tone pe an.