Revoluţie rusă după scenariu arab?
0
Demonstraţiile din weekend împotriva regimului Putin au scos în stradă peste 25.000 de ruşi, înregistrând cele mai înalte cote de participare la un astfel de protest de după prăbuşirea URSS. Vom asista la o „primăvară arabă” şi în Rusia? Ingredientele există.
Ruşii au ieşit din apatia politică obişnuită. Cei care nu susţin Kremlinul, adică Rusia Unită, n-au mai stat acasă iar vechiul acord tacit libertate în viaţa privată contra neparticipare în cea publică pare abolit.
În prezent oamenii caută să recapete controlul asupra ţării lor şi simt că actuala elită politică s-a folosit de apatia lor, astfel că ruşii s-au mobilizat şi au votat în număr mare împotriva Rusiei Unite, mai ales în capitală, explică corespondentul BBC aflat la Moscova. Potrivit acestuia, amplele proteste de la sfârşitul săptămânii au fost declanşate de sentimentul opozanţilor politicilor Kremlinului că autorităţile au fraudat scrutinul masiv pentru a menţine regimul actual la putere.
Similarităţile cu revoluţiile arabe care au prăbuşit regimurile autocrate din Tunisia şi Egipt sunt evidente. O nouă generaţie de tineri, bine educaţi care folosesc reţelele sociale pentru a se organiza. O opoziţie până acum impopulară şi slabă care acum găseşte aderenţi în protestatarii ajutaţi de Twitter şi Facebook. Sună cunoscut? “Aceşti tineri sunt forţa socială care ar putea decide să schimbe lucrurile de care părinţii lor doar s-au plâns timp de 12 ani: pierderea libertăţilor, alegerile aranjate, corupţia endemică. Poate că n-o să acţioneze imediat, dar dacă prind gustul de a protesta pe termen lung, schimbarea se va produce”, crede Daniel Sandford, corespondentul BBC la Moscova.
Actualele proteste electorale din Rusia amintesc foarte bine de ce s-a întâmplat în lumea arabă anul trecut, scrie şi blogul The Arabist. Un autocrat la apogeul puterii sale, care menţine o pojghiţă de democraţie formală într-un sistem politic puternic controlat este lovit de o mişcare de protest fără lider aşa că nu-i poate arunca în închisoare pe capii acesteia. Şi nici nu-i poate delegitima ideologic pentru că sunt oameni de toate orientările – de stânga, liberali, conservatori şi anarhişti.
Bloggerul anti-corupţie Alexei Navalny care a consacrat eticheta de „partid al escrocilor şi al hoţilor” pentru Rusia Unită este în continuare în închisoare şi ar putea fi declanşatorul Iernii ruseşti, aşa cum gestul vânzătorului de fructe a declanşat furtuna în Tunisia.
Lipsa unor revendicări clare
Presa occidentală scrie deja despre „Primăvara slavă”, „Occupy Kremlin” sau „Revoluţia Albă”, dar nimeni nu poate spune încă cum vor continua protestele, ce revendicări au şi dacă vor avea succes, atrage atenţia Julia Joffe, corespondenta Foreign Policy la Moscova. În opinia ei, ce s-a schimbat este că oamenii acum nu se mai tem să se implice. Stabilitatea şi beneficiile promise de Putin la începutul mandatelor sale au avut efecte paradoxale. „Avem o clasă mijlocie acum. N-o fi ea atât de mare ca-n Germania şi Franţa, dar există iar nevoile din oraşe s-au schimbat. Au ce să mănânce şi ce să conducă, iar acum vor să trăiască cu demnitate şi în dreptate”, explică Robert Shlegel, deputat al Rusiei Unite şi comisar al mişcării de tineret pro-Kremlin Nashi. Dar demnitatea şi dreptatea au fost refrenurile revoluţiilor arabe. Iar acum principala ţintă a sloganurilor manifestanţilor este Putin şi sistemul său.
Anunţul lui Putin că va face rocada cu Medvedev i-a determinat să iasă la vot pe cei care nu mai merseseră la urne de ani de zile. Fiefurile credincioase Rusiei Unite la aceste alegeri au fost pardoxal republicile din Caucazul de Nord, zone sufocate de insurgenţa islamică şi unde fluxul de bani al Kremlinului încă mai cumpără loialitatea.
Totuşi deocamdată protestatarii sunt un grup difuz, fără o agendă clară. Nimeni nu ştie cât va rezista mişcarea de protest. Dar este clar că la Moscova bate un vânt de schimbare. Şi chiar dacă temperaturile coboară, până la urmă şi Revoluţia Oranj a avut loc în plină iarnă.
Se încarcă comentariile...
