Cei 27–1: Londra se îndepărtează tot mai mult de UE

În ciuda agravării problemelor economice ale ţării, popularitatea premierului Cameron a crescut ca urmare a distanţării sale de Europa.

Guvernul britanic se opune alocării unor fonduri suplimentare de 200 de miliarde de euro pentru FMI cu titlul de ajutor pentru zona euro, măsură aprobată de toate celelalte ţări membre ale UE.  Un mic oraş englez a rupt parteneriatul de 45 de ani cu două municipalităţi din Germania şi Franţa iar aversiunea faţă de Germania ca forţă dominantă a UE e tot mai vizibilă în societatea şi presa britanică.

Decizia Londrei de a nu participa la suplimentarea fondurilor FMI pentru susţinerea zonei euro a făcut imposibilă atingerea sumei ţintă de 200 de miliarde de euro, gândită de miniştrii de finanţe ai ţărilor membre UE, arată BBC. „Marea Britanie a fost întotdeauna dispusă să ia în calcul alocarea de noi resurse pentru FMI, dar pentru rolul său global şi ca parte a unui acord la nivelul G20”, se arată într-un comunicat al Ministerului de finanţe. Mai mult, acesta insistă asupra faptului că rolul FMI este să susţină ţări, nu monede.

Unele ţări membre critică însă noul exemplu de lipsă de solidaritate a Londrei, mai ales că şi alte ţări din afara zonei euro, precum Danemarca, Polonia, Suedia şi Republica Cehă s-au angajat să contribuie la acest fond.

Ruperea frăţiei

Tensiunile dintre Marea Britanie şi partenerii săi europeni se manifestă şi la nivel local. Primarul conservator al micului oraş Bishop’s Stortford a decis să rupă înfrăţirea europeană cu municipalitatea Friedberg din Germania şi cu Villiers-sur Marne din Franţa, fără nicio explicaţie. "Desigur nu va fi decisă soarta Europei aici, dar micuţul orăşel din apropierea Londrei s-a transformat într-un câmp de bătaie în miniatură în campania antieuropeană a premierului Cameron", scrie revista germană Spiegel. După 46 de ani de prietenie, cooperare şi legături strânse, primarul John Wyllie i-a informat pe omologii săi din cele două municipalităţi la sfârşitul lui septembrie, în plină dispută între Marea Britanie, Franţa şi Germania pe tema viitorului UE şi a eurozonei, că vrea să întrerupă toate relaţiile cu acestea.

Michael Keller, primarul oraşului german Friedberg, consideră că autorităţile locale din Bishop's Stortford au vrut să arate ce cred despre Europa. În opinia sa, această decizie este regretabilă şi chiar periculoasă pentru că „ în Europa autorităţile locale sunt relevante din punct de vedere al cooperării sistemice, adică dacă cooperarea nu mai funcţionează la nivel municipal, nu va mai funcţiona nici la niveluri superioare”.

Deocamdată însă popularitatea premierului Cameron a crescut în sondaje pentru poziţiile sale antieuropene, în ciuda faptului că economia se îndreaptă către o nouă recesiune iar şomajul a atins cel mai înalt nivel din ultimii 17 ani, pe când inflaţia se ridică la 5%.

Primarul conservator din Bishop Stortford motivează acum ruperea parteneriatului prin faptul că pentru localnici sunt mai interesante „schimburile de experienţă cu tineri din China, Rusia sau SUA decât cele cu Franţa sau Germania”.

Aversitatea faţă de nemţi

Euroscepticismul şi neîncrederea în UE merg mână în mână în Marea Britanie şi cu o respingere a rolului Germaniei de principală forţă a UE. Acest lucru este reflectat şi de presa britanică. Daily Telegraph îşi avertiza cititorii în legătură cu „efortul zgomotos al Berlinului de a domina Europa, care va duce la o nouă eră de antagonism anglo-german”, citeză Spiegel. „Bine aţi venit în cel de-al patrulea Reich”, titra la rândul său cotidianul Daily Mail, care scria în legătură cu pactul fiscal european că „asistăm în prezent la colonizarea economică pe furiş a Europei de către germani”. 

De fapt este vorba şi despre o invidie faţă de exporturile şi industria germană puternică, care amintesc Marii Britanii de epoca sa industrială de aur din trecut. În prezent fanionul economiei britanice au rămas serviciile financiare, care vor trebui însă şi ele reformate. Deja guvernul britanic a dat ieri undă verde unei reforme profunde a sistemului bancar, care vizează separarea activităţilor de creditare pentru particulari de cele de investiţii, scrie Le Monde.  
 

Citiţi şi: Ce au britanicii cu comisarul Barnier