Cum putem absorbi bani prin Strategia Dunării

Faptul că România nu e în stare să cheltuiască fondurile europene se plăteşte. Strategia Dunării nu aduce fonduri sau instituţii noi, dar îi poate pune împreună pe cei care au nevoie de banii europeni cu cei care ştiu să-i obţină.

Cea mai nouă etapă a traseului Strategiei Dunării în România – una dintre iniţiatoarele acestui cadru de cooperare european – este Alba Iulia Business Forum: "Smart and sustainable cities and regions", eveniment organizat de Ministerul de Externe în parteneriat cu primăria oraşului Alba Iulia, Consiliul Judeţean Alba, Institutul World Trade Center şi Fundaţia Steinbeis din Baden-Württemberg – alt partener fiind Adevărul Holding.

Momentul critic

În cadrul Forumului de afaceri de la Alba Iulia, derulat între 16 şi 18 mai, fostul comisar european Leonard Orban a avertizat că politica europeană de coeziune se află sub semnul întrebării iar România riscă să piardă sume mari din fondurile europene neaccesate. Sumele necheltuite din fondurile structurale şi de coeziune mai pot fi accesate până la finele anului 2013, atunci când se va pregăti următorul buget european.

Citiţi şi: VIDEO Strategia Dunării, şansa de relansare a României

Leonard Orban avertizează că statele net contributoare la bugetul Uniunii ar putea cere diminuarea şi redirecţionarea fondurilor pentru România pentru că ţara noastră n-a reuşit să le cheltuiască. "În negocierea privind viitorul buget al Uniunii (2014 - 2020), vor fi state membre care vor încerca să aloce mult mai puţini bani pentru această politică. Scăderea acestor fonduri înseamnă nu numai că România pierde bani din actualul buget al Uniunii, dar că va pierde bani şi în viitor. Poziţia noastră de negociere în cadrul UE este semnificativ slăbită. Cum vom negocia atunci când ceilalţi ne vor spune: Voi nu puteţi să cheltuiţi nici jumătate din bani şi vreţi mai mulţi în viitor?", explică consilierul prezidenţial pe probleme europene.

Oportunitatea momentului

Fostul comisar a arătat că Strategia Dunării (vezi documentaţia europeană aferentă) este o oportunitate pentru ţara noastră, dar nu trebuie văzută ca o "puşculiţă cu bani pe care trebuie să punem mâna". În opinia sa, în această fază a cooperării în cadrul Strategiei Dunării este nevoie de "câteva proiecte de impact", al căror succes să fie evaluat şi care să impulsioneze apoi alte proiecte. Deja există câteva idei - unele din ele chiar în curs de realizare precum construirea a două poduri între România şi Bulgaria sau Canalul Dunăre-Bucureşti.

Domeniile prioritare pentru manifestarea acestor idei ar fi: interconectarea regiunii Dunării (navigabilitate, energie, cultură şi turism), protejarea mediului (calitatea apei, riscuri de mediu, protejarea biodiversităţii), creşterea prosperităţii (cercetare, tehnologii, întreprinderi, HR) şi consolidarea regiunii (ameliorarea capacităţii instituţionale şi a cooperării).

Important este, aşa cum a explicat fostul comisar Orban, să conexezi un proiect cu problematica Dunării, să-l prezinţi ca parte a unuia dintre domeniile strategiei şi apoi să găseşti cofinanţare de la sectorul privat sau prin parteneriat public-privat. Poţi apela şi la bănci, aşa cum au făcut autorităţile din judeţul Alba, care are în prezent cea mai mare rată de absorbţie de fonduri europene din ţară, după cum explică autorităţile locale. Prin urmare există chiar modele autohtone, care pot fi replicate.

Interesele Austriei

Austria – coiniţiator al Strategiei, alături de România - are un interes mare în acest cadru de cooperare europeană pentru că are deja foarte mulţi investitori în aval. Voinţa politică s-a întărit în regiune iar entuziasmul este mare, a spus, pentru Foreign Policy România, Johannes Eigner, coordonatorul austriac al Strategiei Dunării. El a recunoscut că există unele tare sistemice în România, menţionate şi de comisarul Orban, care în Austria sunt depăşite de mult graţie sistemului federal, în care cooperarea locală şi la nivel regional este mult mai puternică.

În România, principala barieră în calea elaborării proiectelor este birocraţia, generată atât de partea română, cât şi la nivel european. "Există o presiune în special din partea Parlamentului European ca procedurile să fie foarte stricte, dar există şi o presiune din partea statelor membre, inclusiv a României, ca să se simplifice aceste proceduri", a mai explicat Leonard Orban.