Cum va lupta Germania fără răcani

Ministrul german al apărării, Karl-Theodor zu Guttenberg, a reuşit înainte de a demisiona să-şi asigure susţinerea coaliţiei CDU-CSU pentru planul de a aboli stagiul militar obligatoriu începând din 2011. Până la o armată germană de profesionişti mai este însă un drum lung, cu multe incertitudini: vor putea fi atraşi voluntari cu un buget militar scăzut? Îşi va putea Germania onora astfel angajamentele faţă de aliaţi pe fr

Articol din ediţia nr. 20 a FP România (ianuarie/ februarie). Detalii ilustrate:  Coperta, Sumarul, Nota editorului.

Vezi şi Demobilizarea Europei

Trecerea de la copilul democraţiei, cum definea preşedintele Theodor Heuss serviciul militar obligatoriu, la armata „mercenarilor voluntari”, de care mulţi se tem că va fi ruptă de societate, ca şi din cauza amintirilor neplăcute din timpul Wehrmachtului, rolul Bundeswehrului şi percepţia germanilor asupra misiunii armatei federale s-au schimbat fundamental. Astăzi chiar şi conservatorii de dreapta, până nu demult cei mai fervenţi susţinători ai serviciului militar obligatoriu, pun în discuţie eficienţa unui organism măcinat de lipsuri de tot felul: logistice, de echipare, de formare a recruţilor.

Reducerea bugetului german de apărare cu 8 miliarde de euro până în 2014, cerută de Ministerul finanţelor, înseamnă scăderea numărului de soldaţi de carieră şi a celor angajaţi pe perioadă determinată de la 195.000 la 156.000. Se estimează că Bundeswehrul ar putea costa guvernul cu 500 milioane de euro mai puţin pe an dacă serviciul militar obligatoriu va fi abolit.

Reformistul Guttenberg a exclus o amendare a Constituţiei şi a hotărât să suspende practica stagiului militar obligatoriu, introducând în schimb un stagiu de 12-23 de luni pentru voluntari - tăind astfel costurile pentru cazarea, hrănirea şi antrenarea recruţilor care erau ineficienţi. Totuşi, există multe voci critice la adresa abolirii stagiului militar obligatoriu. Ulrich Kirsch, preşedintele unei asociaţii a militarilor germani, avertizează că fără un pachet financiar substanţial, care să-i motiveze pe noii recruţi voluntari pentru o carieră militară, reforma va eşua.

Volker Ruehe, fost ministru german al apărării, critică reforma dictată de austeritate şi atrage atenţia că restructurarea armatei nu poate fi făcută de Berlin pe cont propriu, ci trebuie să ţină cont de obligaţiile asumate faţă de NATO şi UE. În opinia sa, Germania, cea mai prosperă ţară europeană, trebuie să-şi asume un rol pe măsură în garantarea securităţii europene, nu să aştepte ca francezii, britanicii, polonezii şi italienii s-o facă în locul ei. Ruehe sugerează o diviziune a muncii între armatele ţărilor europene, astfel încât fiecare să dezvolte una dintre componente: terestră, navală sau aeriană, în loc să se suprasolicite financiar, uman şi logistic.

Volker Kauder, liderul fracţiunii CDU-CSU din Bundestag, definea serviciul obligatoriu ca „un instrument de legătură între societate şi Bundeswehr”. În urma reformei, stimulente precum obţinerea unui permis de conducere, solda bună, plata contribuţiei la pensie şi asigurarea de locuri în instituţii de învăţământ vor fi factorii cei mai importanţi, nu datoria constituţională de apărare a ţării.