De ce este germana obligatorie şi în România

Socotiţi francofoni din principiu, practic rezonabil de anglofoni, românii ar putea deveni şi mai germanofoni. Berlinul derulează o campanie internaţională de stimulare a învăţării limbii germane în ţări străine. În România, o mână de personalităţi din varii domenii îşi mărturisesc interesul pentru limba lui Goethe. Şi FP România a susţinut campania "Germana, limba marilor idei".

Interviuri din ediţia nr. 21 a FP România, apărută pe 14 martie

Ataşatul cultural al Germaniei la Bucureşti, Josef Cristoph Karl, pledează pentru întărirea statutului limbii germane ca limbă străină în şcolile româneşti. Firmele nemţeşti din România au nevoie de germanofoni.

Ce urmăreşte campania „Germana, limba marilor idei”? Stimularea învăţării germanei pentru studii sau muncă în Germania?

În Transilvania şi în Banat, germana este foarte răspândită. Mulţi oameni vorbesc acolo germana, o învaţă în şcolile româneşti ca limbă maternă. Dar acest sistem este o excepţie. Campania se adresează celor care nu s-au întâlnit până acum cu limba noastră, care nu şi-au propus până acum s-o înveţe. Oameni care muncesc şi se gândesc să facă în paralel un curs de limbă străină. Prin interviurile luate personalităţilor pe care le-am folosit ca vectori de imagine pentru campanie am vrut să le arătăm românilor ce câştiguri personale poţi avea dacă înveţi limba germană. Este şi o chestiune de mândrie, pentru că germana este percepută ca o limbă grea. La fel, şi eu m-am bucurat când am învăţat limba română, care nici ea nu e uşor de învăţat, şi puteam să urmăresc dezbaterile politice, să vorbesc cu oamenii.

Ţelul nu a fost să-i învăţăm limba pe români pentru ca aceştia să poată munci în Germania, ci mai degrabă să-i pregătim pentru firmele germane din România, care au nevoie de persoane vorbitoare de limba germană. Nu vrem ca românii să emigreze apoi, ci ne dorim să îmbunătăţim situaţia de aici pentru firmele noastre, astfel încât şi economia românească să aibă beneficii.

Ce avantaje oferă învăţarea limbii germane?

În primul rând, când înveţi o limbă străină nu înveţi doar limba, ci îi cunoşti pe oameni, le cunoşti mentalităţile. Dobândeşti simpatii pentru ţară. Aşa s-a întâmplat şi în cazul meu. Am învăţat limba română şi acum înţeleg România mai bine. Înţeleg şi de ce anumite lucruri funcţionează aşa şi nu altfel. Aceste lucruri sunt clare doar dacă înveţi limba, te ajută să nu te mai simţi străin. Şi acesta este punctul forte al României: există o minoritate germană, iar românii şi nemţii se cunosc de multă vreme, de secole.

Ce câştigă Germania finanţând secţii în limba germană, precum cea de la Colegiul Goethe din Bucureşti?

Nu avem un profit direct, investim în relaţiile noastre bilaterale, în prietenia româno-germană. Pe baza relaţiilor culturale bune şi a faptului că ne cunoaştem se construiesc bunele relaţii economice şi politice germano-române. Sperăm ca autorităţile române să ne ajute să întărim statutul limbii germane în România, mai ales prin introducerea germanei ca limbă străină obligatorie în şcoli. Asta trebuie să decidă statul român, noi nu putem să investim într-o mulţime de Colegii Goethe. Autorităţile române trebuie să ne ajute şi să asigure şi un număr suficient de profesori şi de clase în care se învaţă germana.

Care mai sunt influenţele culturale germane în România după plecarea masivă a saşilor?

Saşii au plecat din România într-o perioadă istorică tragică pentru toţi, fie ei membri ai minorităţilor sau români. În epoca Ceauşescu au emigrat şi mulţi români, unguri, nu numai nemţi, pentru că-şi pierduseră speranţa că va fi mai bine. Germanii au avut posibilitatea de a emigra pentru că legea fundamentală prevedea că germanii care trăiesc în alte ţări îşi păstrează cetăţenia. În ultimii ani, observăm însă că mulţi nemţi se întorc în România. Nu în număr mare, dar se întorc, pentru că sunt legaţi sufleteşte de aceste locuri unde au copilărit. Mulţi dintre ei spun că au trăit 20 de ani în Germania şi acum se întorc pentru a construi ceva în vechiul lor oraş sau sat. Am întâlnit astfel de cazuri în zona Sibiului. Mai există şi nemţi care n-au fost până acum în România, dar au auzit de Sibiu - capitală culturală, de Braşov şi se duc acolo să vadă cum este. Până la urmă nu cantitatea, ci calitatea contează. Chiar şi puţini nemţi, o minoritate de 60.000 de germani, au un efect cultural mare. Dacă ne uităm la şcolile minorităţilor, acestea asigură faptul că limba germană este foarte puternică în Transilvania. Iar 90% dintre elevii acestora sunt români. 

Fac saşii întorşi în Germania un lobby cultural pentru România?

Nu fac un lobby organizat, dar este clar că sunt multiplicatori. Personal cunosc mulţi germani plecaţi din România care se întorc în ţară de câteva ori pe an, care povestesc multe despre România, despre istoria lor personală şi despre copilăria lor. Eu mi-am făcut disertaţia pe România pentru că am avut un coleg care plecase de aici şi mi-a povestit foarte multe despre ţară, trezindu-mi interesul. În prealabil am studiat Istoria României în Germania şi am făcut practică în Sibiu şi Bucureşti. Apoi am inceput să învăţ limba română şi să citesc o grămadă de cărţi, mai ales de istorie. Eu însumi sunt un exemplu că acest gen de lobby a funcţionat. Indirect este un lobby, pentru că unii germani care vin să vadă ţara decid să muncească aici. Minoritatea din România şi saşii reveniţi în Germania au o funcţie de punte între cele două ţări.

Un Gheşeft

În afară de grădinţe, şcoli, licee şi facultăţi cu secţii în limba germană, în România se pot face inclusiv studii avansate de business în limba celei mai puternice economii europene. Adrian Dumitru Tanţău, Director al MBA Unternehmensführung und Innovationsmanagement din cadrul ASE Bucureşti explică atuurile acestor programe de învăţământ.

Ce specific are programul MBA în limba germană de la ASE Bucureşti?

Activităţile susţinute exclusiv în limba germană, de profesori germani din Gelsenkirchen, Bochum şi Köln, în sistem team-teaching (predare în echipă) cu cadrele didactice din România. Mai mult, în cadrul corpului profesoral sunt antrenaţi profesionişti recunoscuţi din practica românească şi germană.

Cine sunt cursanţii?

Masteranzii care participă la Programul MBA româno-german sunt vorbitori de limbă germană, care au frecventat cursurile liceelor de limbă germană sau a celor cu clase de predare intensivă a limbii germane, care ulterior au absolvit o facultate indiferent de domeniu, dar au o experienţă practică, de preferintă într-o poziţie de conducere, de minumum doi ani într-o companie sau îşi conduc propria afacere.

A crescut numărul lor în ultimii ani?

La MBA-ul româno-german avem în prezent a patra generaţie de masteranzi, cu o medie de 20 de masteranzi pe an.

Ce perspective de carieră aduce acest program?

Programul de MBA în limba germană de la ASE Bucureşti a fost anul trecut poziţionat în top 10 MBA din România în studiul elaborat de Ziarul Financiar. La capitolul dezvoltarea carierei acest program a obţinut prima poziţie, depăşind chiar şi cele cinci EMBA care au în România taxe ce depăşesc 20.000 Euro.

 Vezi şi: Beate Köhler: "Germana e mai uşoară dacă o înveţi de mic"