Adevarul.ro

Analiză. Prezenţa scutului antirachetă în România dinamizeză semnificativ regiunea. Prima consecinţă, Chişinăul ar putea renunţa la statutul de neutralitate, simțindu-se protejat de scut . Tiraspolul s-a oferit să găzduiască rachete ruseşti, dar Moscova a respins deocamdată oferta, temându-se că recunoaşterea separatiştilor ar putea apropia Moldova de UE.

După schimbarea politică de la Chişinău, Transnistria îşi modifică regimul de funcţionare şi este folosită în alte scopuri. Reprezentanţii Tiraspolului au cerut, pe rând, majorarea contingentului rusesc de menţinere a păcii, până la 2400 militari, şi chiar rachete ruseşti Iskander - „pentru protecţia transnistrenilor, ruşilor sau ucrainenilor".

Mai citiţi şi:

Liviu Mureşan: „Cu un laptop se poate răpi un satelit de pe orbită“

Rusia a fost invitată de Hillary Clinton să se alăture scutului antirachetă

Basarabenii vor forţa uşa Uniunii Europene

Ruşii au declinat oferta. Creşterea influenţei Rusiei în Transnistria trebuie dozată atent, pentru a nu forţa independenţa regiunii şi a obliga Chişinăul „să-şi abandoneze coada" şi să plece spre spaţiul euro-atlantic. Moscova nu exclude această posibilitate, dar nu fără negocieri din care să-şi câştige partea. În acelaşi timp, nu mai acceptă însă nici măcar faimosul principiu Primakov, care sugera sincronizarea retragerii trupelor ruseşti cu eforturile de soluţionare politică: trupele nu pleacă decât DUPĂ soluţionarea politică a conflictului transnistrean.

Igor Smirnov îşi vede crescută puterea de negociere, iar cererile de sporire a trupelor ruseşti se vor înteţi. Miza internă ţine şi de alegerile locale din martie şi cele pentru Sovietul Suprem din decembrie. Un duşman extern de tip „scutul american" este ideal pentru liderul transnistrean, care îşi va juca în continuare rolul.

Dilema Kievului

Schimbarea de putere de la Kiev face ca presiunea ucraineană pentru o soluţionare a conflictului în interesul Chişinăului, atâta câtă a fost, să se tempereze. Dar şi aici apare o tensiune, pentru că este de aşteptat să sporească la Kiev ponderea vocilor care vor insista asupra numărului mare de ucraineni din Transnistria (o treime) şi asupra faptului că Ucraina nu trebuie să îşi piardă importanţa regională după apariţia scutului american în România.

În ceea ce priveşte Bucureştiul, acesta va susţine în continuare linia strategică a Chişinăului, care încearcă să devină atractiv pentru malul stâng prin apropiere accelerată de spaţiul european, singura soluţie de prosperitate şi libertate cu care este de acord majoritatea cetăţenilor Republicii Moldova.

Proiect de securitate

La Chişinău trebuie să se înţeleagă în primul rând că prezenţa scutului şi soluţionarea problemei transnistrene nu au nicio legătură - în urmă cu 20 de ani nu exista scut american în regiune. În al doilea rând, devine tot mai limpede că Republica Moldova nu are, de fapt, nicio soluţie de securitate. În al treilea rând, strategia Voronin de negociere a Chişinăului cu Moscova prin abandonarea poziţiilor ce i-ar fi putut aduce forţă de negociere - apropiere de UE şi NATO - a fost o greşeală majoră care astăzi dă „roade".

În al patrulea rând, deşi scutul are valenţe strict defensive, politic acesta marchează sporirea prestigiului şi a puterii de negociere a României inclusiv pe dimensiunea răsăriteană. Şi pentru că eşecul oricărei soluţii de securitate în afara NATO este astăzi evident, va trebui reevaluată poziţia Moldovei inclusiv în ceea ce priveşte neutralitatea.

Acceptarea „neutralităţii" impuse de Moscova în Constituţia din 1994 şi menţinerea ei ostentativă nu face decât să prelungească dependenţa Chişinăului de fostul imperiu. „Neutralitate" este eufemismul care s-a aplicat înfrângerii Chişinăului în războiul de pe Nistru şi instrumentul prin care Moscova controlează încă acest stat. Unul care, în realitate, nu şi-a controlat niciodată, de la Declaraţia de independenţă încoace, întreg teritoriul.

Cum poate renunţa Chișinăul la „neutralitate”

Conform Constituţiei RM din 1994 - unde clauza privind neutralitatea a fost adoptată de majoritatea agrariană la presiunea Federaţiei Ruse, care a iniţiat aceste presiuni și asupra altor state din ex-URSS -, revizuirea acesteia se poate iniţia de către: un număr de cel puţin 200.000 de cetăţeni ai moldovni cu drept de vot; un număr de cel puţin o treime de deputaţi în Parlament; guvern.

Proiectul de lege va fi prezentat în Parlament împreună cu avizul Curţii Constituţionale, adoptat cu votul a cel puţin patru judecători. Există și necesitatea aprobării iniţiativei printr-un referendum naţional, unde este nevoie de votul majorităţii cetăţenilor înscriși în listele electorale. Ulterior, Parlamentul este în drept să adopte o lege cu privire la modificarea Constituţiei după cel puţin șase luni de la data prezentării iniţiativei corespunzătoare.

Legea se adoptă cu votul a două treimi din deputaţi. Dacă de la prezentarea iniţiativei cu privire la modificarea Constituţiei, Parlamentul nu a adoptat timp de un an legea constituţională corespunzătoare, propunerea se consideră nulă (Art. 141, 142, 143).

Mai citiţi în ediţia curentă a Foreign Policy românia

Sindromul Carter

Barack Obama ar mai putea încă revoluţiona politica externă a Americii. Dacă aceasta însă eşuează - scufundată în Afganistan sau aiurea - în incoerenţa care a definit viziunea bine intenţionată, dar eronată a lui Jimmy Carter, va fi cu atât mai dificil pentru viitorii preşedinţi să traseze un curs prudent prin apele tulburi din faţa noastră. ;De Walter Russell Mead

Rusia cu două capete

Când Rusia se clatină pe marginea dintre democraţie şi autocraţie, dintre modernitate și trecutul stalinist, dintre liberalismul şovăielnic al preşedintelui Medvedev şi represiunea întrupată de premierul Putin, un simbol descrie perfect această dublă personalitate: vulturul cu două capete, emblema Rusiei pentru o mare parte a perioadei de după secolul al XV-lea.

Dar vulturul cu două capete, care are scopul de a aminti mereu de glorioasele rădăcini bizantine ale Rusiei, nu este doar un însemn imperial neinspirat, ci un simbol al schizofreniei care caracterizează fiecare aspect al vieţii ruseşti. De Nina L. Hrușceva

123 de trilioane de dolari

În 2040, venitul per capita al Chinei va atinge 85.000 de dolari, mai mult decât dublul prognozei pentru UE. Locuitorul de condiţie medie al unui megacity chinez va trăi de două ori mai bine decât cel francez, atunci când China se va transforma într-o ţară superbogată. Partea chineză din PIB-ul global - 40% - va depăşi cu mult partea SUA (14%). ; De Robert Fogel

Cum poate renunţa Chişinăul la „neutralitate”.

Conform Constituţiei RM din 1994 - unde clauza privind neutralitatea a fost adoptată de majoritatea agrariană la presiunea Federaţiei Ruse, care a iniţiat aceste presiuni şi asupra altor state din ex-URSS -, revizuirea acesteia se poate iniţia de către: un număr de cel puţin 200.000 de cetăţeni ai moldovni cu drept de vot; un număr de cel puţin o treime de deputaţi în parlament; guvern.

Proiectul de lege va fi prezentat în Parlament împreună cu avizul Curţii Constituţionale, adoptat cu votul a cel puţin patru judecători. Există și necesitatea aprobării iniţiativei printr-un referendum naţional, unde este nevoie de votul majorităţii cetăţenilor înscrişi în listele electorale.

Ulterior, Parlamentul este în drept să adopte o lege u privire la modificarea Constituţiei după cel puţin șase luni de la data prezentării iniţiativei corespunzătoare. Legea se adoptă cu votul a două treimi din deputaţi. Dacă de la prezentarea iniţiativei cu privire la modificarea Constituţiei, Parlamentul nu a adoptat timp de un an legea constituţională corespunzătoare, propunerea se consideră nulă (Art. 141, 142, 143).