Le Monde: Romii, de la un fapt divers la o dispută diplomatică
0Jurnaliştii publicaţiei "Le Monde" se întreabă cum un fapt divers, petrecut în regiunea Loir-et-Cher, a condus la ameninţări de sancţionare severe din partea Comisiei Europene, împotriva statului francez. Sunt numai două luni distanţă între moartea unui ţigan nomad, survenită în mijlocul lunii iulie, şi ameninţarea cu declanşarea procedurii de sancţionare (infringement) a Franţei.
Cele două luni de dispute politice aprinse, alimentate cu abilitate de actorii guvernamentali, au captat opinia publică europeană, o bună parte din vara lui 2010, scrie "Le Monde", care prezintă calendaristic evoluţia "problemei rome" de la nivelul Franţei, dar şi modul în care aceasta s-a extins la nivel comunitar.
18 iulie. Aproximativ 50 de nomazi atacă unitatea jandarmeriei din localitatea Saint-Aignan, situată în zona Loir-et-Cher, din centrul Franţei, în semn de protest împotriva morţii lui Luigi Duquenet, un ţigan în vârstă de 22 de ani, ucis de poliţişti, în noaptea de 16 spre 17 iulie. Tânărul a încercat să scape de un control al agenţilor rutieri, din cauza faptului că maşina la volanul căreia se afla era furată. Luigi Duquenet a fost ucis de un poliţist în timpul acţiunii de urmărire.
21 iulie. Odată mediatizate protestele violente din faţa jandarmeriei din Saint-Aignan, preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, declară că aceste evenimente "evidenţiază problemele ridicate de comportamentul anumitor nomazi şi al romilor".
28 iulie. După o reuniune a guvernanţilor, la Palatul Elysée, pentru a discuta fenomenul criminalităţii generat de populaţia nomadă din Franţa, ministrul de interne, Brice Hortefeux, solicită demolarea a jumătate din cele 600 de tabere ilegale ale nomazilor, în termen de trei luni, şi repatrierea "aproape imediată" în România şi Bulgaria "a romilor care au comis infracţiuni sau acte care contravin ordinii publice".
5 august. Directorul de cabinet al Ministerului de Interne, Michel Bart, semnează şi transmite prefecţilor francezi de la nivel teritorial o circulară care punctează "obiectivele precise" stabilite de preşedintele Nicolas Sarkozy. "Trei sute de tabere sau aşezări ilegale vor trebui să fie evacuate, în termen de trei luni, cu prioritate cele ale romilor. (...) Responsabilitatea în fiecare departament revine, astfel, prefecţilor pentru a demara demolările sistematice ale taberelor ilegale, mai ales cele ale romilor", notează documentul, care, la momentul respectiv, nu ajunsese în atenţia presei.
19 august. Încep primele expulzări către România şi Bulgaria.
22 august. Papa Benedict al XVI-lea invită Franţa să accepte "diversitatea umană legitimă", în condiţiile în care "toţi oamenii au dreptul la mântuire". Comunitatea catolică începe să-şi exprime dezaprobarea faţă de măsurile de expulzare demarate de autorităţile franceze.
25 august. Comisia Europeană arată semne de îngrijorare faţă de expulzările romilor din Franţa, fapt anunţat de comisarul European pentru Justiţie şi Drepturile Omului, Viviane Reding.
27 august. Comitetul ONU împotriva discriminării rasiale face apel, la adresa Franţei, pentru "evitarea" expulzărilor colective ale romilor.
30 august. Ministrul francez al Imigraţiei anunţă intrarea în vigoare a unui document care permite expulzarea străinilor care sunt găsiţi vinovaţi pentru "cerşetorie agresivă". Ministrul de Interne, Brice Hortefeux, declară că unul din cinci autori ai furturilor comise la Paris este român.
4 septembrie. Pe teritoriul francez, încep protestele impotriva politicii "xenofobe" a Guvernului. Potrivit presei naţionale din Franţa, între 77.000 şi 100.000 de oameni au ieşit în stradă pentru a-şi manifesta indignarea faţă de expulzarea romilor.
10 septembrie. Circulara ministerului de interne, semnată în data de 5 august, ajunge în atenţia presei franceze, care publică documentul ce prezintă romii ca principală ţintă a evacuărilor forţate din taberele ilegal construite în Franţa.
11 septembrie. Ministrul român al Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, se declară "foarte sceptic" vizavi de politica de repatriere voluntară plătită de autorităţile de la Paris. "Franţa a cheltuit 18 milioane de euro pentru repatrieri. Aceşti bani puteau fi investiţi în proiecte concrete de integrare" socială.
Besson: "Nu eram la curent" cu documentul care stipula ţiganii ca ţinte ale evacuărilor
13 septembrie. Ministrul francez de Interne, Brice Hortefeux, revocă documentul emis în data de 5 august şi semnează el, însuşi, o nouă circulară care stipulează continuarea demolărilor aşezărilor ilegale de pe teritoriul Franţei, indiferent de etnia ocupanţilor. Motivul revocării: "eliminarea oricăror suspiciuni asupra unei eventuale stigmatizări" a romilor, declară oficialul francez. Pe de altă parte, ministrul Imigraţiei, Eric Besson, afirmă că "nu era la curent" cu circulara iniţială a ministerului de interne, emisă în luna august.
Franţa: Documentul "care stigmatiza romii" a fost revocat
14 septembrie. Comisia Europeană îşi anunţă intenţia de a demara procedura de infringement (sancţionare) împotriva Franţei, pe motivul nerespectării de către autorităţile franceze a garanţiilor legale (procedură scrisă, posibilitatea de apel, analiza de la caz la caz) prevăzute de directiva privind libera circulaţie a cetăţenilor UE, în cazul expulzării lor. În aceeaşi zi, sunt expulzaţi alţi 160 de romi, îmbarcaţi în zborurile de repatriere către România.
UE urechează Franţa pentru ţigani: „E o ruşine!". Infringement împotriva statului francez
Se încarcă comentariile...
