Rusia şi NATO, în „bătălia doctrinelor“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ministrul german de Externe, Guido Westerwelle (stânga),  şi omologul său rus, Serghei Lavrov
Ministrul german de Externe, Guido Westerwelle (stânga), şi omologul său rus, Serghei Lavrov

Conferinţa pentru Securitate de la München (5-7 februarie) a fost marcată de două evenimente ce au avut loc cu puţin timp înainte de debutul reuniunii din capitala bavareză: anunţul privind amplasarea unor elemente ale scutului american anti-rachetă în România şi semnarea de către preşedintele Dmitri Medvedev a noii doctrine militare a Rusiei.

Extinderea NATO spre Est reprezintă principala ameninţare la adresa securităţii Rusiei. Printre alte ameninţări, noua doctrină militară rusă - valabilă până în 2020 -, indică posibila dezvoltare a unui „sistem strategic antirachetă" şi „dezvoltarea armelor strategice convenţionale de înaltă precizie".

Mai citeşte şi:

NATO: Noua doctrină a Rusiei nu reflectă lumea reală. NATO nu este duşmanul Moscovei

Secretarul general al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen, a criticat documentul, apreciind că "nu reflectă lumea reală". "NATO nu este un duşman al Rusiei", iar noua doctrină "se opune eforturilor de îmbunătăţire a legăturilor între alianţa miltară occidentală şi Moscova", a mai spus Rasmussen.

Nici proiectul Tratatului pentru securitate europeană, elaborat la iniţiativa lui Dmitri Medvedev şi care îşi propune crearea "unui spaţiu unitar în ceea ce priveşte securitatea militar-politică din zona euro-atlantică, pentru a depăşi definitiv moştenirea Războiului Rece", nu a fost primită "cu aplauze" de europeni.

Lambada sau tango

Moscovei îi vine greu să desfăşoare negocieri pe marginea reducerii potenţialului nuclear, „în situaţia în care un stat care deţine arme nucleare elaborează şi amplasează sisteme de apărare în faţa mijloacelor de transportare a focoaselor nucleare pe care le au alte state", a spus Lavrov, referindu-se la scutul american. Mai plastic, ambasadorul rus la Alianţa Nord-Atlantică, Dmitri Rogozin, a comparat demersul SUA cu "lambada", în timp ce Rusia "îi propune NATO un tango".

Pe de altă parte, Rasmussen a propus o schimbare profundă a Alianţei Nord-Atlantice, care ar trebui să devină „un forum pentru consultări pe tema securităţii la scară mondială".

Fostul premier danez a explicat că „experienţa din Afganistan" l-a determinat să creadă că este necesar ca NATO să se transforme într-un astfel de „forum" internaţional în cadrul căruia să se poată exprima şi China, India sau Rusia. Deşi Rasmussen a fost precaut, subliniind că nu este vorba despre a transforma NATO într-un „concurent al ONU", declaraţiile sale au fost criticate de ministrul german al Apărării.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite