România nu riscă problemele Greciei
0
Economiştii spun că dezbaterea pe marginea riscului ca România să intre într-o criză similară cu cea din Grecia este deplasată şi nu are legătură cu realitatea.
Analiştii independenţi susţin că economia românească, deşi încă se luptă cu recesiunea, nu se va trezi în situaţia unui blocaj de finanţare. Mai mult, posibilitatea ca băncile greceşti din România să-şi retragă din capital, pentru a-l reorienta în economia elenă, este exclusă.
Citiţi şi:
Grecia, salvată de Germania
Comentariu Ovidiu Nahoi: Azi, Grecia. Mâine?
Cea mai gravă problemă cu care se confruntă Grecia este dimensiunea datoriei publice, de peste 120% din Produsul Intern Brut (PIB). Îndatorarea-record a statului membru al zonei euro a ieşit la suprafaţă „graţie" crizei economice. Finanţarea unei asemenea datorii ridică probleme, cu atât mai mult cu cât nici deficitul bugetar nu este unul redus.
În cazul României, lucrurile nu sunt îngrijorătoare din două motive: nivelul scăzut al datoriei publice şi acordul cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). La sfârşitul anului trecut, statul român avea o datorie de până la 30% din PIB, cu mult sub pragul impus de Tratatul de la Maastricht, de 60% din PIB.
Frână pe datoria publică
Reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, spune că România nu riscă o criză similară cu cea din Grecia. „Datoria României este sub 30% din PIB, cu rezerve valutare solide, de peste 28 de miliarde de euro. Din acest punct de vedere, România nu are nicio vulnerabilitate", este de părere oficialul.
Se impune însă reţinere în viteza cu care autorităţile române contractează împrumuturi. În doar doi ani de zile, nivelul datoriei publice a urcat cu 15%. Tănăsescu spune că statul nu îşi permite să depăşească, pe termen scurt, un nivel al îndatorării de 35% din PIB.
Experţii bancari spun că băncile-mamă din Grecia vor respecta înţelegerea făcută la Viena, când s-au angajat să menţină liniile de finanţare pentru România. „Nu cred că va fi nicio problemă pe componenta bancară, în sensul că băncile-mamă vor respecta înţelegerea. Ele şi-au făcut businessul aici şi au o solvabilitate cu mult peste minimul legal", spune economistul-şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru. La rândul său, economistul-şef al BCR, Lucian Anghel, este de părere că România este poziţionată oarecum strategic pentru sectorul bancar.
„Nu omori vita care-ţi dă lapte. România are încă potenţial de creştere pentru bănci, şi-atunci acestea nu au niciun motiv să-şi retragă capitalul", declară Anghel. Deşi iniţial băncile-mamă şi-au redus expunerea pe România cu două miliarde de euro, până la finele anului trecut, acestea au revenit la nivelul din martie 2009. Mai exact, marile grupuri financiare au readus linile de finanţare ale subsidiarelor la valorile dinainte de criză.
Anghel a adăugat că acordul cu FMI a adus o solvabilitate crescută statului român, care în 2009 risca să rămână fără finanţarea deficitului bugetar. „Ar trebui să ne facem griji mai mult de ceea ce facem pe plan intern, decât de posibile efecte din plan extern. Nu riscăm să intrăm în situaţia Greciei", adaugă economistul.
Euro, sub atacul speculatorilor
Temerile vizând datoriile Greciei au erodat puterea euro în raport cu dolarul până la minimul ultimelor nouă luni, respectiv 1,37 dolari/euro. Perspectivele privind economia europeană au determinat speculatorii să parieze sume imense împotriva euro.
Pentru Banca Centrală Europeană, susţinerea euro va fi o misiune dificilă în condiţiile în care dobânda-cheie este deja la minimul de 1%. Iar un euro slab nu face altceva decât să dea o imagine şi mai precară economiei europene.
Se încarcă comentariile...
