Grecia, salvată de Germania

Statele Eurozonei vizează stabilitatea monedei unice. Condiţiile vor fi draco­nice pentru statul elen. UE are în vedere chiar instituirea unor sancţiuni, în cazul în care Atena nu se conformează.

Statele Eurozonei au decis, ieri, să ajute Grecia să-şi depăşească problemele financiare. Summitul informal al UE s-a desfăşurat într-o tăcere deplină, departe de ochii presei, pentru a masca tensiunile vizibile dintre statele membre la acest capitol.

În timp ce Olanda, Suedia şi Marea Britanie s-au opus unui ajutor european, Germania, Franţa şi alte state ale Eurozonei au preferat să evite soluţia FMI în cazul Greciei şi să meargă mai departe de tratatele europene (în niciunul nu este menţionată posibilitatea ca blocul comunitar să ajute financiar un stat membru aflat în impas). Potrivit estimărilor, Grecia ar avea nevoie de circa 53 de miliarde de euro pentru a ieşi din colaps.

Germania (cel mai mare contributor al UE) a semnalat că este dispusă să-şi asume salvarea Greciei, scopul final fiind stabilizarea euro. Cu anumite condiţii însă. "UE nu va lăsa Grecia să cadă, însă există reguli, iar aceste reguli vor trebui să fie şi respectate", a avertizat cancelarul german, Angela Merkel.

Cancelarul a pomenit despre o declaraţie comună a statelor din Eurozonă - prin care şi Grecia s-ar angaja să-şi reducă deficitul (de la 12,7% , în prezent, la 3% până în 2012), adoptând, pentru asta, un buget de austeritate. Astfel, ar urma să fie restabilită încrederea investitorilor în această ţară, dar mai ales în stabilitatea monedei unice europene.

Modalitatea concretă prin care banii vor ajunge la Grecia se va stabili la reuniunea de săptămâna viitoare a miniştrilor de Finanţe din UE. Cel mai probabil, va fi vorba de ştergerea unei părţi a datoriei naţionale şi de un împrumut financiar direct către statul elen, potrivit unor surse din anturajul preşedintelui francez. Este luată în calcul şi posibilitatea accelerării tranşelor de fonduri structurale.

Preţul pentru Grecia

Neoficial însă, presa britanică arată că Germania va funcţiona pe post de FMI pentru Grecia. Va putea practic remodela structura pensiilor, a sistemului medical, a pieţei muncii în final, notează "The Times". Mai mult, statul elen s-ar putea vedea obligat să garanteze această "poliţă de asigurare" cu fondurile europene pe care le primeşte.

O clauză a Tratatului de la Lisabona permite UE să pedepsească Grecia dacă îşi ratează ţinta prin reţinerea subsidiilor pe care le primeşte Atena în fiecare an, pentru dezvoltarea infrastructurii, de pildă, notează "The Times".

Un efect colateral

Din pricina problemei greceşti, preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, a transmis guvernelor celor 27 de state UE că doreşte ca, de acum înainte, bugetele naţionale şi programele de reformă să fie prezentate simultan Comisiei Europene.

"Ne vom concentra eforturile pe impactul politicilor naţionale asupra restului Uniunii Europene şi vom acorda o atenţie specială dezechilibrelor macroeconomice şi diferenţelor de competitivitate", explică Rompuy în anexa "secretă" a scrisorii trimise şefilor de stat şi de guvern, ajunsă ulterior în posesia cotidianului "The Independent".

Cum s-a extins „boala" în Spania, Portugalia şi Irlanda

Turbulenţele din ultimele luni de pe pieţele financiare şi situaţia dificilă din Grecia par să fi provocat un efect de domino. „Contagiunea" financiară a afectat şi alte ţări din zona euro, reunite, ironic, în acronimul PIGS („porci", în limba engleză), respectiv Portugalia, Irlanda, Grecia şi Spania (unii analişti includ aici şi Italia).

Aprobarea dată de Comisia Europeană planului pentru consolidarea fiscală propus de Atena nu a avut darul să calmeze pieţele europene, care cred în continuare că Grecia nu este capabilă să-şi atingă obiectivele propuse.

Populismul a mărit deficitul

În consecinţă, tensiunea s-a extins deja către Portugalia, unde guvernul minoritar al socialistului Jose Socrates ar putea fi constrâns să demisioneze din cauza imposibilităţii de a adopta măsurile fiscale necesare reducerii deficitului bugetar.

Înaintea alegerilor legislative de anul trecut, Lisabona a refuzat (din considerente electoral-populiste) să facă reduceri bugetare, sperând că Uniunea Europeană îi va veni în ajutor. Şi Spania a revenit sub lumina reflectoarelor, din consideraţii similare. Inflaţia cunoaşte cote alarmante, consumul a luat-o drastic în jos, iar unul dintre sectoarele-cheie ale economiei, cel al construcţiilor, este foarte afectat.

Premierul Zapatero pare să fi căzut de pe piedestalul său de om politic preferat de spanioli, pentru prima dată după ce a ajuns la putere, în 2004. Şomajul afectează 4,3 milioane de persoane, adică aproape 19% din populaţia activă. Creşterea deficitului public şi majorarea datoriei sunt îngrijorătoare.

Madridul a anunţat un plan de austeritate de 50 de miliarde de euro în trei ani, care ia în calcul unele previziuni optimiste de relansare economică, însă acesta nu a convins încă pe nimeni. Şi Irlanda traversează un moment (prelungit) de criză şi, pentru recuperarea echilibrului, este nevoită să aplice măsuri social-economice dure, precum reducerea salariilor şi a pensiilor. Irlanda are însă un avantaj faţă de celelalte ţări în criză: populaţia a acceptat deja „sacrificiile" impuse de perioada dificilă, lucru care în Grecia nu se întâmplă.

„Inculpaţii" neagă

Ţările contaminate spun că nu au nicio legătură cu criza elenă. Ministrul spaniol al Economiei a încercat să-i convingă pe finanţiştii din Londra că ţara sa este „un bun platnic", spre deosebire de Grecia.

Atena a ţinut ascuns gunoiul sub preş

Grecia a trimis Comisiei Europene statistici eronate privind datoriile şi deficitul bugetar pentru anii 2007 şi 2008. Afirmaţia aparţine chiar directorului general al agenţiei europene de statistică, Eurostat, Walter Radermacher.

Acesta a declarat, recent, pentru postul elen de televiziune Skai, că nu poate valida cifrele trimise de Grecia, spunând că, pentru anumite părţi ale sectorului public (cum ar fi spitalele), acestea nu sunt clare. Radermacher a spus că nu se poate baza pe ele. Pieţele au fost paralizate în octombrie anul trecut, când noul guvern de la Atena a dezvăluit că deficitul bugetar pe 2009 va fi 12,7% din PIB, adică de două ori mai mare decât cel estimat.

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a arătat, într-un raport că Atena a comunicat, intenţionat, în ultimii ani, cifre greşite ale deficitului bugetar, deoarece sistemul statistic a fost influenţat politic.

„Cel puţin pentru 2007 şi 2008, Eurostat nu poate valida cifrele privind deficitul bugetar şi datoria publică ale Greciei. Există cazuri în care am detectat că managerii la vârf au decis să nu trimită cifrele reale", a spus Radermacher. Guvernul socialist de la Atena, care a câştigat alegerile din 4 octombrie 2009, a revizuit deficitul bugetar şi a promis schimbări în Serviciul Naţional de Statistică, pentru a elimina problemele.

„Am cerut şefului Serviciului Naţional de Statistică să trimită la Bruxelles cifrele reale. Acestea sunt publicate de Banca Naţională şi sunt cunoscute de toată lumea, dar guvernul precedent a ales să nu le comunice Comisiei Europene", a declarat noul ministru de Finanţe al Greciei, George Papaconstantinou.