VIDEO Ce măsuri de austeritate au adoptat alte state europene

Pe întregul continent, guvernele operează reduceri de buget de amploare nemaiîntâlnită de multe decenii. Grecia, văzută drept polul crizei, a declanşat un război dur împotriva evazioniştilor fiscali, începând cu medicii şi cu proprietarii de piscine.

ÎI DOARE ÎN COT DE CRIZĂ:
Topul salariilor barosane ale funcţionarilor din primării care sfidează recesiunea

După ce a redus cu 12% salariile funcţionarilor publici, a redus pensiile cu 10% şi a făcut concedieri în companiile de stat, guvernul elen a trecut la măsuri dure împotriva evazioniştilor fiscali. "La televiziunile greceşti, se vorbeşte despre medici ca despre terorişti daţi în urmărire generală", scriu corespondenţii presei occidentale.

Mai citeşte şi:

Guvernul tratează evaziunea cu ameninţări

Guvernul elen a realizat o listă a 68 de medici care au venituri mari, care nu-şi plătesc impozitele. În cartierul Kolonaki, unul dintre cele mai luxoase din Atena, un audit a descoperit medici care nu au scris nici măcar o reţetă şi nu au înregistrat niciuna dintre vizitele pacienţilor.

Mulţi dintre ei se confruntă acum cu amenzi uriaşe şi cu dosare penale, în timp ce conturile le-au fost îngheţate. „Atitudinea faţă de plata impozitelor este cea care a adus ţara în genunchi", a declarat premierul George Papandreou. Măsura e destinată să tempereze furia publicului, care consideră că bogaţii nu sunt afectaţi de măsurile dure luate de guvern.

Piscine „vânate" din elicopter

Autorităţile elene folosesc elicoptere şi tehnologia Google Earth pentru a detecta piscinele neautorizate. În suburbia Ekali, din nordul Atenei, poliţia financiară a identificat 425 de vile cu piscine, în timp ce numai 170 de piscine erau înregistrate legal. Oficialii spun că proprietarii le camuflează, pentru a scăpa de taxa de 5.000 de euro.

Potrivit Transparency International, "economia neagră" din Grecia ar putea reprezenta 40% din PIB. Pentru prima dată de la intrarea în UE, grecii se confruntă cu o scădere masivă a nivelului de trai, iar prognozele arată că economia se va contracta cu 4% în acest an. Atena va reduce şi cheltuielile militare, posibil până la 2,3% din PIB, potrivit oficialilor.

Creşteri de impozite în Spania şi în Portugalia

Portugalia a operat tăieri mari de salarii în sectorul public, a mărit TVA şi impozitul pe profit şi a redus cu 5% salariile oficialilor aleşi. În Spania, guvernul a impus reduceri de 15 miliarde de euro, ce includ tăierea a 5% din salariile funcţionarilor publici, dar ia în calcul şi creşteri de impozite. Aceste măsuri suplimentează un pachet de austeritate în valoare de 50 de miliarde de euro anunţat în ianuarie.

Organizaţiile sindicale din ambele ţări ameninţă cu proteste. Şocul resimţit de populaţie este mare, după decenii de creştere economică neîntreruptă, în care cele două ţări s-au bucurat de beneficiile financiare ale apartenenţei al UE.

Economiştii spun că nici guvernul şi nici populaţia nu au înţeles importanţa sectorului privat, care trebuie să plătească pentru beneficiile sociale. "Spaniolii vor să gândească precum cubanezii şi să trăiască precum americanii", a declarat pentru „Financial Times" economistul spaniol Lorenzo Bernaldo de Quirós.

Italia: salarii îngheţate

Guvernul italian plănuieşte îngheţarea salariilor timp de un an în sectorul public şi reducerea bugetelor unor ministere.

Ministrul Roberto Calderoli a declarat că va propune reduceri de salarii de cel puţin 5% pentru miniştri şi parlamentari. Amnistia fiscală pentru cei care aveau venituri nedeclarate în bănci străine a adus la buget circa 100 miliarde de euro, potrivit „Financial Times".
Guvernul a anunţat că va sista fondurile pentru dezvoltare a patru regiuni care au deficite mari ale bugetelor de sănătate, cerându-le să mărească impozitele.

Controversatul proiect al podului suspendat ce urma să unească Sicilia de Peninsulă, în valoare de 6,1 miliarde de euro, a fost sistat. Datoria publică a Italiei, de 115,8% din PIB, este printre cele mai mari din lume.

Franţa: economie la curent

Franţa s-ar putea confrunta cu proteste masive, după ce premierul François Fillon a anunţat îngheţarea pe trei ani a cheltuielilor publice. O altă măsură este sistarea iluminatului de noapte pe autostrăzile din jurul Parisului.

Unii miniştri din cabinetul francez sunt gata să-şi reducă salariile, dar alţii se opun, scrie „Journal du Dimanche".

Bulgaria reduce ambasadele

Bulgaria va închide 20% din cele 100 de ambasade ale sale, începând cu cea din Grecia, a declarat recent ministrul bulgar de Externe, Nikolai Mladenov.

„Nu suntem în situaţia de a avea peste tot ambasade şi consulate şi trebuie să reducem cheltuielile" a explicat Mladenov. Criteriile de selecţie vor ţine seama de parteneriatele strategice şi de interesele de afaceri ale ţării.

Măsuri dure în Germania

După ce a acordat ajutoare de 123 miliarde de euro Greciei, Germania va fi forţată să ia cele mai dure măsuri de austeritate după 1945. Roland Koch, preşedintele adjunct al Uniunii Creştin Democrate, condusă de cancelarul Angela Merkel, a declarat că „nicio arie bugetară nu este tabu".

Cele mai mari reduceri sunt aşteptate în bugetul educaţiei şi în ajutoarele acordate familiilor. S-a renunţat deja la reducerile de impozit promise în octombrie. În schimb, acum se discută despre creşteri de impozite pentru a umple un deficit fiscal de 10 miliarde de euro.

La britanici, „scheletele încep să cadă din dulap"

În Marea Britanie, o primă tranşă de reduceri de cheltuieli va fi anunţată în această săptămână, cu întârziere din cauza campaniei electorale. Printre primele măsuri ale noului guvern conservator a fost micşorarea salariilor miniştrilor cu 5%. Executivul acuză guvernarea laburistă că a lăsat „găuri negre" în buget, constând în obligaţii de plată de miliarde de lire, despre care nu se ştia nimic.

Miniştrii se tem că acestea i-ar putea obliga să ia măsuri şi mai severe. "O mulţime de veşti proaste privind finanţele publice au fost ascunse şi lăsate pe seama noului guvern. Scheletele încep să cadă din dulap" a declarat Vince Cable, ministrul Afacerilor şi inovaţiei. Guvernul va anunţa în curând detaliile unei prime reduceri de cheltuieli, în valoare de 6 miliarde de lire, destinată „cârpirii" deficitului de 163 de miliarde. Bugetele unor departamente ar putea fi reduse cu până la 25% şi sunt aşteptate creşteri de taxe, inclusiv mărirea TVA-ului.

Marea Britanie şi Irlanda au fost printre cele mai cheltuitoare ţări europene în perioada în care s-au dezvoltat baloanele imobiliare, înainte de colapsul băncii americane Lehman Brothers.

În Irlanda, au fost anunţate deja reduceri de salarii în sectorul public, de la 5% pentru un măturător, până la 20% pentru premierul Brian Cowen. Au fost reduse şi alocaţiile pentru copii, cu procente între 6,8 şi 9,6%.

„Pericolul este ca dozele mari de austeritate să înăbuşe creşterea economică, agravând problemele şi provocând o recădere în recesiune", scrie „Financial Times".

VIDEO Fiscul grec caută prin satelit piscinele nedeclarate, ca să le impoziteze. Reprezentanţii fiscului umblă prin cafenele şi solicită consumatorilor să le arate chitanţele.