Orban vrea să scape de „dictatele“ FMI

Preşedintele Fidesz vrea să renegocieze acordul cu Fondul Monetar Internaţional, astfel încât Ungaria să îşi poată creşte deficitul bugetar pe anul în curs. Din viitorul cabinet ar putea face parte doi politicieni originari din Cluj: Janos Martony, la Externe, şi Kinga Gal, la Departamentul Maghiarilor de Pretutindeni.

Alianţa Fidesz (centru-dreapta)-KDNP (creştin-democraţi) a câştigat duminică, după cel de-al doilea tur de scrutin, 263 de mandate după numărarea a 99% din voturi, potrivit Biroului Electoral Naţional, citat de Reuters.

Mai citeşte şi:

Ungurii ar putea plăti taxe reduse

Cele 67,88% din voturi i-au asigurat o majoritate absolută de două treimi (pentru care avea nevoie de 258 de mandate din totalul de 386). După opt ani dificili de guvernare, Partidul Socialist a obţinut doar 59 de mandate, fiind preferat de 15,28% dintre cei care s-a prezentat la urne. Extremiştii de dreapta de la Jobbik vor avea 47 de locuri (12,18%), cel de-al patrulea partid care intră în Parlament fiind LMP (ecologist), cu 16 mandate (4,15%).

Gata cu oligarhii

Liderul Fidesz, Viktor Orban, a caracterizat victoria partidului său drept "o revoluţie". "Astăzi a fost o revoluţie la urnele de vot", a afirmat, duminică seara, Orban în faţa celor peste 4.000 de suporteri adunaţi în Piaţa Vörösmarty din Budapesta.

"Poporul a răsturnat astăzi regimul oligarhilor care a folosit în mod neadecvat puterea", s-a adresat Orban "ungurilor din interiorul şi din afara graniţelor". După euforia succesului, viitorul premier a revenit ieri rapid cu picioarele pe pământ, misiunea sa fiind una dificilă din cauza situaţiei economice, dar şi a promisiunilor curajoase făcute în timpul campaniei electorale.

Lună de miere scurtă

"Nici Fondul Monetar Internaţional şi nici instituţiile financiare ale Uniunii Europene nu sunt şefii noştri", a declarat ieri Orban în cadrul unei conferinţe de presă. El a reiterat intenţia sa de a renegocia acordul cu FMI, UE şi Banca Mondială, dar scopul discuţiilor nu va fi "să notăm ceea ce ni se dictează".

Concret, renegocierea vizează prelungirea împrumutului de 27 miliarde de dolari care expiră în octombrie şi obţinerea "permisiunii" de a creşte deficitul bugetar în 2010, undeva între 4,5% şi 6,5% din PIB, a explicat fostul ministru al Economiei, György Matolcsy, al cărui nume s-ar putea regăsi şi în viitorul Cabinet. Guvernul precedent şi FMI stabiliseră scăderea deficitului bugetar la 3,8% din PIB pe anul în curs.

Analiştii apreciază că un guvern cu susţinere puternică va avea o influenţă pozitivă asupra forintului şi a pieţelor pe termen scurt, dar luna de miere nu va dura prea mult, notează Bloomberg. De altfel, forintul s-a apreciat ieri uşor, de la 291,77 unităţi pe euro la 286,21 unităţi. Investitorii vor dori însă să vadă cât mai curând planuri concrete pentru reducerea taxelor, simplificarea sistemului fiscal şi a birocraţiei, precum şi pentru lupta împotriva corupţiei.

Nume pentru noul Cabinet

Deocamdată, singurul nume cert din noul Cabinet este cel al lui Janos Martony, care va conduce Ministerul de Externe. Martony - care a mai ocupat această funcţie şi în precedentul mandat al lui Orban - s-a născut la Cluj-Napoca, în 1944. Tot la Cluj este născută şi Kinga Gal, actual europarlamentar, care va conduce, potrivit presei de la Budapesta, viitorul Departament al Maghiarilor de Pretutindeni.

Referitor la intenţiile FIDESZ de a acorda dublă cetăţenie maghiarilor din afara graniţelor ţării, Janos Martony a declarat pentru cotidianul austriac "Die Presse" că nu vede nicio problemă în acest sens. "România acordă cetăţenie dublă românilor din străinătate. La fel şi Slovacia, Serbia şi Croaţia", a mai spus Martony. În aprilie 2007, jurnalistul Péter Kende l-a acuzat pe Martony de colaborare cu poliţia politică ungară, în anii ‘60.

Dacă la Economie favorit este specialistul FIDESZ în acest domeniu, György Matolcsy, Mihály Varga, fost ministru de Finanţe, ar putea fi unul dintre cei doi vicepremieri, scrie publicaţia Heti Válasz. Aliaţii creştin-democraţi ar putea fi răsplătiţi cu portofoliul Apărării, care i-ar reveni lui István Simicskó, şi cu un post de vicepremier pentru liderul partidului, Zsolt Semjen.

Potrivit informaţiilor cotidianului "Nepszava", pentru funcţia de preşedinte al ţării FIDESZ l-ar putea propune pe Pál Schmidt, în prezent europarlamentar.

Peste 4.000 de susţinători ai Fidesz au sărbătorit, la Budapesta, până târziu în noapte, victoria categorică a partidului de centru-dreapta

Demisii la socialişti

Lidera Partidului Socialist, Ildiko Lendvai, şi-a anunţat demisia imediat după exit-poll-uri. La congresul care va avea loc în curând se vor retrage şi ceilalţi membri ai conducerii.

Charismaticul Orban

Charismatic şi ambiţios, Viktor Orban, vicepreşedinte al Partidului Popular European, a mai fost premier al Ungariei în perioada 1998-2002. Primul său mandat a fost marcat de o serie de scandaluri politice şi de acuzaţii de corupţie. Este adeptul dublei cetăţenii şi al dreptului la vot pentru maghiarii din diaspora.

Comentariu

Salamon Marton Laszlo redactor-şef „Uj Magyar Szo"

„Mai agresivi în lupta pentru maghiarimea din vecini"

Faptul că Fidesz poate modifica unilateral, fără ajutorul altor forţe politice Constituţia şi alte legi poate dăuna democraţiei. Puterea pe care o dau cele două treimi partidului creşte riscul unor derapaje. Politicienii din Ungaria au de a face acum cu o situaţie politică nemaiîntâlnită la Budapesta de 20 de ani. Cred că dintre toate partidele Fidesz ştie cel mai puţin ce să facă cu o asemenea putere.

Cu Fidesz la putere, comunităţile maghiare pot deveni un măr al discordiei în relaţiile cu ţările vecine. Mai ales în cazul Slovaciei, unde maghiarii reprezintă 20 % din populaţie disputa privind minoritatea maghiară existentă şi pe vremea socialiştilor ar putea escalada. În cazul României, situaţia este mai bună. Între Budapesta şi Bucureşti au existat doar puseuri de tensiune, ca atunci când preşedintele maghiar nu a primit permisiunea de a ateriza la Târgu Mureş.

Sub presiunea Jobbik, care „îi suflă în ceafă", partidul lui Orban va fi obligat să demonstreze cetăţenilor că este la fel de naţionalist, lucru care va duce la mai multă agresivitate în relaţiile cu statele vecine, inclusiv cu România, în ce priveşte situaţia minorităţii maghiare din aceste ţări. Mă aştept şi ca dubla cetăţenie să fie readusă de Fidesz pe tapet.

Probabil că acest lucru nu va mai provoca aceleaşi tensiuni ca în 2001, când Orban era premier la Budapesta şi Adrian Năstase la Bucureşti. România are o retorică mai deschisă în prezent mai ales din cauza cetăţenilor din Republica Moldova pentru care Bucureştiul a facilitate obţinerea cetăţeniei române.

Comentariu

Zoltan Tibori Szabo, jurnalist „Szabodsag"

„Fidesz doreşte o axă Varşovia-Budapesta-Bucureşti"

Majoritatea de două treimi pe care a obţinut-o Fidesz la alegerile din Ungaria este o lamă cu două tăişuri. Partidul lui Viktor Orban va fi în stare să modifice Constituţia fără acordul celorlalte partide. Cu o asemenea majoritate, Fidesz va beneficia de o guvernare mult mai confortabilă decât ar fi avut-o în cazul unei coaliţii.

Partea mai puţin bună a lucrurilor este că partidul de centru-dreapta poate schimba climatul politic, în sensul că un singur partid va deţine puterea, lucru care nu este benefic pentru o democraţie. Viktor Orban vrea diminuarea puterii Parlamentului, în condiţiile în care Ungaria este republică parlamentară.

În programul politic al Fidesz există un capitol dedicat politicii regionale cu accent pe un parteneriat strategic cu vecinii din zona central-europeană, mai exact pe axa Varşovia-Budapesta-Bucureşti. Nu cred că legea statutului maghiarilor lansată de Orban ca premier, în 2001, şi care prevedea acordarea cetăţeniei ungare etnicilor maghiari din ţările vecine, inclusiv România, nu va mai provoca acum tensiuni între Budapesta şi Bucureşti.

Nu ştiu în ce măsură cetăţenia ungară va mai prezenta interes pentru etnicii maghiari din Transilvania şi Slovacia. Miza era posibilitatea de a călători liber. Acum, ambele ţări sunt membre ale UE, iar România va intra, în curând, în spaţiul Schengen, ceea ce înseamnă că practic graniţele dispar.