Laszlo Andor: „Deschideţi porţile muncitorilor români!“

Comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, Laszlo Andor, insistă ca ţările europene să-şi deschidă porţile pentru bulgari şi români. Comisarul a recomandat mai ales Berlinului să ridice restricţiile de pe piaţa muncii înainte de data-limită, mai 2012. El atrage atenţia că frica de „instalatorul polonez“ este depăşită.

Oficialul Executivului european a amintit Austriei şi Germaniei că peste un an, chiar de 1 mai, muncitorii polonezi şi din alte ţări care au aderat la Uniunea Europeană în 2004 vor putea munci liber oriunde în Europa.

Citiţi şi:

Micro-împrumuturi pentru şomerii care vor să înfiinţeze o afacere, oferite de UE
Tinerii şomeri vor primi consiliere gratuite în vederea identificării unui loc de muncă

Tratatele de aderare ale României şi Bulgariei (ultimele intrate în UE) prevăd şi ele ridicarea tuturor restricţiilor pentru muncitori, un an mai târziu. Comisarul european Laszlo Andor recomandă totuşi ca Berlinul şi Viena să nu lase porţile închise până în ultimul moment, sugerând că aceste state ar trebui să liberalizeze treptat piaţa muncii pentru cei mai noi dintre europeni.

Liberalizare treptată

De meserie economist, oficialul european a explicat că vesticii au avut numai de câştigat de pe urma imigraţiei. „Marea Britanie şi Irlanda, spre exemplu, au profitat foarte mult de pe urma forţei de muncă din estul Europei. Creşterea economică a fost mai mare, iar sistemul social nu a fost împovărat", a spus Laszlo Andor. Comisarul spune că libera circulaţie a forţei de muncă este o regulă care funcţionează în Uniunea Europeană, chiar şi în timpul crizei economice.

Întrebat de ziariştii de la Frankfurter Allgemeine Zeitung dacă nu se aşteaptă la discuţii aprinse în Germania pe tema deschiderii pieţei pentru lucrătorii din Europa de Est, comisarul a răspuns că se aşteaptă ca Berlinul să-şi respecte angajamentele, care sunt incluse în Tratatele de Aderare ale Poloniei, Bulgariei şi României. „Dacă va creşte numărul de angajatori , nu trebuie ţinut cont de naţionalitatea angajatulului, că e german, austriac, ungur sau ceh, ci dacă are calificarea necesară", a subliniat oficialul.

Nouă uşi închise

Nouă state membre ale UE menţin încă restricţiile pentru muncitorii români: Austria, Belgia, Franţa, Germania, Irlanda, Luxemburg, Malta, Marea Britanie şi Olanda. Printre germani şi austrieci persistă teama de lucrătorii „buni şi ieftini" care vin din ţările din fostul bloc comunist. În Germania şi în Austria, au prins promisiunile populiste ale politicienilor, că nu vor accepta cu niciun chip ca imigranţii din Europa mai săracă „să fure" locurile de muncă ale germanilor şi austriecilor şi nici vreun dumping pe piaţa muncii.

Pentru cetăţenii români, frica vesticilor alimentată de populismul politicienilor, care ignoră statisticile economice, înseamnă uşi închise. Astfel, românii care vor să lucreze în Austria au nevoie de permis de muncă, permis care trebuie solicitat nu de angajat, ci de angajator.

Îngrijitori de bătrâni, chelneri, doctori

Guvernul de la Viena a permis muncitorilor din 50 de categorii profesionale să intre pe piaţa muncii austriacă. Printre altele, românii pot munci în domeniul construcţiilor, industriei auto sau ca bucătari şi chelneri. În baza unor acorduri bilaterale, românii pot lucra în Germania ca lucrători sezonieri, ajutoare casnice şi în domeniul serviciilor .

Restricţii există şi în Belgia pentru români. Ca un român să obţină permisul de muncă în această ţară este nevoie ca angajatorul belgian să obţină în prealabil o autorizaţie specială din partea autorităţilor din ţara sa.

Paleta locurilor de muncă în Franţa, desigur tot cu autorizaţie de muncă, se restrânge pentru români la aproximativ 150 de meserii. Este vorba de domenii precum construcţiile, comerţul, agricultura, electronica, transporturile, turismul, industria de prelucrare a lemnului, informatică, servicii casnice şi sănătate.

Guvernul irlandez a promis că ţine porţile închise pentru români şi bulgari cel puţin trei ani de acum înainte. Pe lângă permis de muncă în această ţară, lucrătorii din Europa de est trebuie să fie înregistraţi în reţeaua de asistenţă socială.

Comentarii
Hannes Swoboda europarlamentar austriac (PES)

Oricine poate veni în Austria, dar nu are garanţia locului de muncă

Trebuie să vedem care sunt soluţiile pentru deschiderea pieţei muncii austriece pentru români şi bulgari. Trebuie să fim foarte atenţi în acest moment, pentru că Austria nu este o capacitate mare de absorbţie. Suntem într-o perioadă de criză economică şi acest lucru a crescut rata şomajului şi în Austria. Este nevoie de o analiză amănunţită a cererii şi ofertei de lucru: ce locuri de muncă sunt neocupate, ce specializări există în România şi la noi nu. Este o greşeală să crezi că pe timp de criză există o ofertă mare de muncă.

Desigur, Austria îşi va respecta angajamentele asumate prin Tratatele de Aderare ale României şi Bulgariei. Oricum trebuie să avem grijă ca românii să fie plătiţi la fel ca orice alt angajat austriac sau venit dintr-o altă ţară a Uniunii Europene în Austria. Faptul că Executivul de la Viena a menţinut restricţiile pentru muncitorii români nu trebuie interpretat ca discriminare. Am respectat înţelegerile europene, am deschis piaţa muncii pentru statele membre noi, în funcţie de capacitatea de absorbţie a pieţei. Desigur, piaţa poate fi deschisă, orcine poate veni în Austria, dar trebuie înţeles că acest lucru nu înseamnă şi că îl aşteaptă un loc de muncă acolo.

Comentarii
Jurgen Creutzmann europarlamentar german (ALDE)

Imigraţie da, dar controlată

În Germania, deja avem muncitori din Europa de Est, polonezi şi români. Lucrează în agricultură, la culturile de sparanghel, toamna la culesul viei. Este dificil să spui „da deschidem piaţa muncii din Germania fără niciun fel de restricţie", acum, când situaţia economică este grea, când rata şomajului a crescut. Dacă spunem acest lucru în momentul de faţă, cu siguranţă vor există nemulţumiri în rândul cetăţenilor germani.

Avem deja imigranţi care completează lipsurile pe piaţa de muncă germană, însă situaţia şomajului face complicată ridicarea restricţiilor pentru o imigraţie fără limite a europenilor din est. Cred că imigraţia trebuie făcută controlat în funcţie de cererea pieţei actuală şi de estimările pentru anii viitori. Cetăţenii din Europa de est care vin aici trebuie să ştie că au un loc de muncă şi că beneficiază de anumite drepturi. Mai este un an şi jumătate până ce Germania va trebui să liberalizeze piaţa muncii. Până atunci există acorduri bilaterale între România şi Germania, care permit unor categorii de muncitori români să lucreze aici.

Este de înţeles: medicii germani emigrează în Elveţia şi Norvegia pentru că acolo au condiţii de muncă mai bună, doctorii români vin în Germania pentru că aici sunt mai bine plătiţi. Românii trebuie să ştie de ce este nevoie pe piaţa muncii germane şi care sunt condiţiile. Este esenţial ca imigranţii să aibă cunoştinţe de limbă, trebuie să ne înţeleagă cultura şi să se poată integra în societatea germană. Repet, sunt de acord cu imigraţia cu scopul de a munci, dar o imigraţie gândită, controlată.