Grecii îşi apără cu bâta salariile şi pensiile
0
Greva ce a izolat ţara de restul lumii a degenerat în violenţe. Populaţia nervoasă a pus lacătul pe şcoli, spitale şi chiar pe siturile arheologice şi s-a pus pe bătăi cu poliţia.
Guvernul grec nu a scăpat de ce se temea cel mai tare: mişcări sociale de proporţii. Imediat după anunţarea măsurilor de austeritate necesare reducerii uriaşului deficit, sute de mii de greci au ieşit în stradă, la grevă. A fost paralizat traficul aerian, rutier şi naval.
Niciun avion nu decola ori ateriza ieri în Grecia, feriboturile nu plecau din porturi, trenurile nu părăseau gările, relatează BBC. Au rămas ferecate şcolile, spitalele, primăriile, ministerele şi chiar siturile arheologice.
Şeitan: Începând cu 1 ianuarie 2011, pensia s-ar putea cumula din nou cu salariul
2010 va fi anul dolarului SUA
În oraşele mari au fost organizate proteste la care au participat sute de mii de oameni. Manifestaţia din centrul Atenei, la care s-au strâns zeci de mii de oameni, a degenerat în confruntări între tineri şi poliţişti, primii aruncând cu pietre şi cocteiluri Molotov iar ultimii răspunzând cu gaze lacrimogene şi lovituri de baston. Câţiva dintre protestatari au încercat să vandalizeze hoteluri şi magazine, poliţia reuşind însă să îi împiedice.
SindicatelE, mobilizate
Capacitatea de mobilizare este extrem de mare în Grecia, cele mai mari două organizaţii sindicale (GSEE pentru sectorul privat şi ADEDY pentru cel public) numărând peste două milioane de membri. Ambele organizaţii se opun măsurilor de austeritate dorite de guvernul Papandreu.
"Poporul grec îşi dă seama foarte bine care este situaţia financiară a ţării...e groaznică...dar măsurile nu sunt corecte", a explicat şeful GSEE, Yannis Panagopoulos. Greva naţională nu i-a impresionat de această dată pe guvernanţi: vicepremierul Theodorus Pangalos a promis că planul economic se va desfăşura aşa cum a fost anunţat.
Atentat la minister
Biroul ministrului pentru Protecţia Cetăţeanului, Michalis Chryssohoides, a fost vizat, miercuri, de un atentat. Poliţiştii au reuşit însă să dezamorseze dispozitivul exploziv artizanal ascuns într-un rucsac lăsat în faţa uşii biroului din vestul Atenei.
Atentatul eşuat a fost revendicat de grupul extremist „Voinţa populară", acelaşi care a comis în primăvara lui 2009 două atentate asupra sediului de la Atena al Societăţii funciare de stat.
Cât trebuie să taie Grecia
Guvernul grec a fost nevoit, ca urmare a planului fiscal impus de UE pentru garanţiile financiare, să promită că îşi va reduce deficitul (de 12,7%) cu patru procente doar în acest an. Astfel, socialiştii aflaţi la guvernare au anunţat că vor îngheţa salariile bugetarilor, că vor mări accizele la benzină, alcool şi tutun, că vor creşte vârsta de pensionare la 63 de ani (până în 2015).
De asemenea, s-au anunţat măsuri importante pentru a reduce evaziunea fiscală (economia la negru reprezintă în Grecia, potrivit unor estimări, circa o treime din întregul produs intern brut). Experţii susţin că toate acestea nu sunt sufficiente şi că va fi nevoie şi de o creştere considerabilă a TVA (care este în prezent de 19%).
Ce ţapi ispăşitori a găsit clasa politică
Theodoros Pangalos
Cu o datorie de sute de miliarde, daţi în judecată de Comisia Europeană că nu au recuperat ajutorul de stat dat companiilor şi sub ameninţarea unor greve violente, politicienii greci încearcă să arunce vina pentru situaţia dezastruoasă în curtea altora. Ieri, vicepremierul Theodoros Pangalos a acuzat Bruxelles-ul că nu se uită decât la problemele Greciei, atunci când Italia şi-a măsluit finanţele mai rău decât Atena.
În urmă cu câteva zile, presa americană relata cum bancherii de la Goldman Sachs au convins Grecia să accepte anumite "inginerii financiare" pentru a-şi ţine ascuns deficitul real. În acelaşi articol, se menţiona că şi Italia este posibil să fi recurs la aceeaşi strategie.
„Pur şi simplu laşi anumite sume pentru anul viitor...toată lumea a făcut asta, iar Grecia a făcut-o la o scară mai mică decât Italia, spre exemplu", a declarat Pangalos, citat de BBC. La fel au făcut şi Franţa, dar şi Belgia, potrivit aceluiaşi politician. Vicepremierul a criticat şi Germania pentru că i-a cerut Greciei "să se ajute singură" şi a adus aminte că Grecia nu a primit până acum vreo compensaţie pentru ocupaţia nazistă.
"Au luat (naziştii, n.r.) aurul grecesc depozitat la Banca Greciei, au luat banii Greciei şi nu i-au mai dat niciodată înapoi. Nu spun că ar trebui să ni-i dea înapoi, dar ar putea să spună «mulţumesc»", a acuzat Pangalos. Oficialul a conchis că, în prezent, UE are o conducere "foarte slabă", care nu se compară cu cea din anii ‘80, când la frâiele Europei se aflau Helmut Kohl, François Mitterand şi Margaret Thatcher.
Alţi politicieni de la guvernare au arătat cu degetul spre SUA, indicând, sub protecţia anonimatului, că este vorba de un atac intenţionat asupra monedei europene şi că Grecia este doar „victimă colaterală". Extrema stângă dă vina şi ea pe capitalismul şi „imperialismul american", scrie Le Point. În schimb, extrema dreaptă consideră că vina principală revine evreilor (sinagoga din Creta a fost incendiată de două ori recent) şi imigranţilor.
Bănci retrogradate
Situaţia financiară a Greciei s-ar putea înrăutăţi după ce, marţi, agenţia de rating Fitch a decis să micşoreze ratingul pentru patru dintre cele mai mari bănci greceşti: Alpha Bank, Banca Naţională, EFG Eurobank şi Piraeus. Cele patru au trecut de la calificativul BBB plus la BBB. Băncile se vor împrumuta astfel mai scump, iar guvernului îi va fi mai dificil să ia împrumuturi.
Se încarcă comentariile...
