Ungaria s-a îmbrăcat în portocaliu după locale

Fidesz a obţinut o victorie pe toată linia la alegerile municipale, adunând peste 60% din voturi. Rezultatul este interpretat ca un vot de încredere asupra politicilor guvernării. După ce va afla rezultatele, Guvernul Orban ar urma să anunţe şi măsuri economice nepopulare.

Peste opt milioane de unguri au fost chemaţi duminică la urne în cadrul alegerilor locale, la şase luni după scrutinul legislativ. Miza: consiliile la toate nivelurile, aşa numitele autoguvernări, precum şi primăriile localităţilor, inclusiv a Budapestei, şi circumscripţiile capitalei. De asemenea, au fost organizate alegeri pentru autoguvernările celor 13 minorităţi naţionale şi etnice din Ungaria, printre care şi ale românilor.

Citiţi şi:

Tokes face un nou partid care va lupta pentru autonomia maghiarilor din Transilvania

Naţionaliştii au strâns 14,5% din sufragii

Aşa cum au prevăzut sondajele, scrutinul s-a finalizat cu o victorie zdrobitoare a partidului de guvernământ Fidesz - creştin-democraţi. Formaţiunea lui Viktor Orban a obţinut 60 la sută din voturi, urmată de Partidul Socialist Ungar - cu 20 la sută şi Jobbik - 14,5 la sută. Practic, în toate consiliile judeţene din Ungaria, Fidesz a obţinut majoritatea. Din cele 20 de reşedinţe de judeţ, în 19 a fost votat un primar Fidesz, excepţia fiind Szeged unde a fost reales primarul socialist.

Jobbik a obţinut peste 20 la sută în judeţe din nordul ţării, cu cea mai mare rată a sărăciei şi şomajului şi are şi un primar la Tiszavasar. După 20 de ani de „socialism", postul de primar general al Budapestei a revenit Fidesz, candidatul partidului, Istvan Tarlos, obţinând 53,37 la sută din voturi faţă de cele aproximativ 20 la  sută ale contracandidatului socialist.

Din cele 23 de circumscripţii ale capitalei, Fidesz a obţinut 19 posturi de primar de circumscripţie, PSU - 3, un post revenind unui candidat independent. În Consiliul general al Budapestei, Fidesz are 17 mandate, socialiştii-10, Jobbik şi LMP („Politica poate fi şi altfel") - câte trei.

Fidesz şi socialiştii, mulţumiţi

Comentând victoria în alegeri, premierul Viktor Orban a vorbit despre o schimbare istorică şi a apreciat că ungurii au dat un vot pozitiv continuării politicii actualului guvern. Socialiştii au declarat că rezultatele obţinute de ei sunt peste aşteptări, ceea ce înseamnă că PSU este cel mai puternic partid de opoziţie şi singura alternativă la Fidesz.

Mulţi comentatori consideră însă acest rezultat doar simbolic, socialiştii pierzând în continuare influenţă şi alegători. Jobbik a înregistrat rezultate mai proaste decât se aştepta, iar LMP se pare că nu şi-a putut menţine trendul ascendent din timpul alegerilor legislative.

Cele 13 minorităţi (inclusiv românii) şi-au votat candidaţii pentru autoguvernări în 2311 circumscripţii şi în toate circumscripţiile capitalei. Însă abia după publicarea rezultatelor se va vedea în ce măsură schimbările intervenite în reglementările privind dreptul de a participa la vot au pus capăt aşa-numitului "etnobusiness".

La alegerile trecute, la conducerea unor autoguvernări ale minorităţilor (inclusiv ale românilor, unde au ajuns ţigani sau unguri) au ajuns persoane care nu făceau parte din etnia respectivă.

Măsuri nepopulare, după alegeri?

Partidele de opoziţie, dar şi numeroşi analişti politici reproşează premierului Viktor Orban că a amânat luarea unor măsuri economice nepopulare până după alegerile locale.

În afara neîndeplinirii unor promisiuni electorale din primăvară, cum ar fi întroducerea cotei unice de impozitare de 16% sau majorarea salarială pentru anumite categorii, guvernul a lăsat în ceaţă ministerele şi opinia publică în ce priveşte viitorul buget.

Premierul a promis de mai multe ori că nu se vor introduce noi măsuri de austeritate, dar analiştii se aşteaptă ca ele să figureze indirect, în cadrul prevederilor bugetare, care vor fi făcute publice imediat după alegeri.

Creşte absenteismul

Prezenţa la vot a fost de 46,67%, mai mică decât cu patru ani în urmă (peste 50%). În schimb, la alegerile pentru autoguvernările minorităţilor, prezenţa a fost ceva mai mare decât la scrutinul precedent,  de aproximativ 64%, în condiţiile în care mai mulţi cetăţeni s-au înscris pe listele de alegători.

"Dacă declaraţiile false făcute în numele etnicilor români nu vor fi anulate, jumătate din Autoguvernarea pe Ţară va fi «ne-românească»."
Eva Iova
jurnalistă română din Ungaria

Miza - Autoguvernarea pe Ţară

Alegerile din 3 octombrie sunt importante în măsura în care deputaţii care obţin un mandat în administraţia locală vor vota în ianuarie 2011 componenţa Autoguvernării Româneşti pe Ţară, formată din 25 de membri ai comunităţii româneşti din Ungaria. Conform legilor ungare, fiecare minoritate, inclusiv românii, își alege un organism reprezentativ care să-i reprezinte interesele.

Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria (AŢRU) este organismul care reprezintă interesele minorităţii române pe lângă Guvern şi Parlament. AŢRU  beneficiază de subvenţii din bugetul statului ungar.

Ţiganii au candidat în numele românilor

Românii din Ungaria au avut aproximativ 120 de candidaţi, dintre care 100 au câştigat un mandat de deputat la primăriile localităţilor cu populaţie românească. Jurnalista de etnie română Eva Iova spune că mai multe persoane au candidat în numele minorităţii româneşti fără a avea nimic în comun cu limba sau cultura română. Ea susţine că „impostorii" au fost sau sunt şi în prezent deputaţi în autoguvernările ţiganilor.

Aceasta deşi au semnat înainte de depunerea candidaturii o declaraţie pe proprie răspundere, care are valoarea unui document oficial, că sunt buni cunoscători ai limbii române şi că nu au mai reprezentat în consiliile locale din Ungaria o altă minoritate decât cea română. Cele mai multe falsuri în declaraţii s-au înregistrat în Budapesta. Potrivit ziaristei, organizaţiile de români au depus plângere la autorităţile maghiare împotriva impostorilor dar n-au primit niciun răspuns.

„Am sesizat Parchetul înainte de alegeri. Nu ne aşteptam la o reacţie imediată pentru că în paralel cu alegerile pentru minorităţi au avut loc şi alegerile locale. Ne-am închipuit că un candidat la primărie nu se va certa cu nimeni, că fiecare vot, fie de ţigan, fie de român, este important", a declarat Iova.

Românca avertizează că dacă declaraţiile false făcute în numele românilor nu vor fi anulate de  autorităţile ungare peste jumătate din membrii Autoguvernării pe Ţară a Românilor riscă să fie „ne-români".