Ungaria agită Trianonul în numele „unităţii tuturor maghiarilor“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Premierul desemnat, Viktor Orban, răscoleşte sentimentele naţionaliste, cerând ca maghiarii minoritari în alte state să aibă dreptul la autodeterminare. Proiectul de lege prezentat în Parlament este sprijinit nu numai de formaţiunea de centru-dreapta a lui Orban – Fidesz –, dar şi de extrema dreaptă şi chiar de socialişti.

După dezbaterea legii privind acordarea dublei cetăţenii pentru maghiarii de peste graniţe, Parlamentul ungar a luat în discuţie propunerea Fidesz de a declara ziua de 4 iunie Ziua Unităţii Naţionale. Va fi o zi de comemorare a „pierderii" Ungariei Mari şi, probabil, zi liberă pentru unguri. Proiectul de lege prevede că „maghiarii şi comunităţile de maghiari subordonaţi autorităţilor din alte câteva state fac parte din naţiunea ungară unită. Unitatea lor dincolo de graniţele de stat este o realitate".

Citiţi şi:

Gabor Vona, liderul partidului Jobbik: „Sprijinim autonomia teritorială pentru maghiari"
Ungurii de la Karpatia cântă rock împotriva românilor pe banii lor

Legea mai spune şi că încercările de a rezolva problemele create de Tratat au eşuat şi că soluţia este doar cooperarea între statele democratice. Punctul de plecare pentru rezolvarea problemelor tuturor maghiarilor ar putea fi libertăţile individuale şi „dreptul minorităţilor naţionale la auto-determinare".

În proiect se condamnă orice intenţie de „asimilare" a maghiarilor ce fac parte din minorităţile statelor vecine. El ar urma să intre în vigoare chiar pe 4 iunie, zi în care se va vota, cel mai probabil, şi legea privind acordarea cetăţeniei ungare maghiarilor de peste graniţe. Tot pe 4 iunie, Federaţia Intelectualilor Creştini şi Forumul Unităţii Civice va organiza o precesiune de comemorare la Budapesta, sub sloganul „Trecutul ungar - viitorul ungar".

Sprijin politic din toate părţile

Pe 4 iunie anul acesta se vor împlini 90 de ani de când a fost semnat tratatul de pace de la Trianon, prin care se stabileau graniţele Ungariei moderne. Ungaria îl consideră şi în prezent un „dictat". Toate partidele parlamentare, inclusiv socialiştii (de obicei moderaţi), au apreciat că pacea de la Trianon a fost „nedreaptă şi umilitoare", scrie cotidianul „Népszabadság". Legea a fost iniţiată de Fidesz, dar la sugestia extremiştilor din „Jobbik".

„A venit vremea de a ne confrunta cu Trianonul, tragedia istorică cea mai determinantă pentru naţiunea ungară. Există o singură naţiune ungară şi fiecare ungur este răspunzător pentru fiecare ungur", a apreciat Laszló Köver, vicepreşedintele Fidesz, partidul lui Viktor Orban, ce deţine majoritatea în noul Parlament de la Budapesta. Ulterior, Köver a admis că Ungaria istorică nu poate fi înviată, dar că nici nu este necesar, deoarece „trăieşte în sufletele noastre".

Vorbind în numele Partidului Socialist Ungar, Istvan Hiller a arătat că „există argumente pentru a compara Trianonul cu ceea ce s-a întâmplat la Mohacs (n.r.: în urma bătăliei pierdute în această localitate, Ungaria a fost divizată în trei părţi), dar antidotul nu putea şi nu poate fi un anti-Mohacs. Dar nici politica tăcerii şi de a reduce la tăcere nu a fost mai bună, deoarece rănile arzânde au rămas". Atât el, cât şi colegul lui, Attila Mesterhazy, au cerut ca în locul „naţiunii maghiare unitare" să se folosească termenul „naţiune culturală unitară maghiară" sau „naţiunea maghiară universală".

„Dacă se acceptă această iniţiativă legislativă, parlamentul maghiar va plăti o datorie", a declarat liderul partidului de extremă dreapta „Jobbik". Gabor Vona a salutat faptul că iniţiatorii legii au folosit termenul de „dictat". „Propunerea i-a readus în mod simbolic pe maghiarii care trăiesc pe teritoriile rupte de ţară, dar un stat nu trebuie să renunţe la ideea de a realiza, prin mijloace paşnice, aducerea în graniţele unui singur stat a fraţilor lor întru naţiune", a declarat el.

În condiţiile în care Fidesz şi creştin democraţii deţin două treimi din locurile din parlament şi că toate celelalte partide au sprijinit iniţiativa legislativă, este de aşteptat ca ea să fie votată în următoarele zile.

Pelerini la graniţa „Imperiului"

Peste 10.000 de pelerini au participat, duminică, în localitatea Ghimeş-Făget, judeţul Bacău, unde a fost graniţa Imperiului Austro-Ungar, la manifestările de Rusalii. Mii de localnici şi locuitori din judeţele Covasna, Harghita şi Bacău au aşteptat trenurile "Rapidul Secuiesc" şi "Expresul Şumuleu", în care se aflau peste 2.000 de pelerini din Ungaria, care au participat, sâmbătă, la pelerinajul de pe dealul Şumuleu Mic şi care, potrivit tradiţiei, în ziua următoare, vizitează hotarul care despărţea, la est, România de fostul Imperiu Austro-Ungar, până în 1918.

image

Comentariu: Dincolo de retorică suntem aliaţi în NATO

Diaconu Florin
conf. univ SNSPA, Universitatea Bucureşti

În fiecare ţară există o retorică politică, uneori inflamată, în context pre- şi postelectoral. Ce spun actualii guvernanţi de la Budapesta este doar un discurs politic mai apăsat în probleme naţionale, dar dincolo de retorică rămâne realitatea. Realitatea este că România şi Ungaria sunt aliate în Alianţa Nord-Atlantică şi că sunt partenere în Uniunea Europeană.

Nu cred că vreo retorică politică va putea distruge reconcilierea istorică acceptată şi de Bucureşti şi de Budapesta după modelul reconcilierii franco-germane după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial.

Comentariu: Politicienii abat atenţia de la adevăratele probleme

Laurenţiu Vlad
conf. dr. RISE, Universitatea Bucureşti

Din punctul de vedere al unui istoric, cum sunt, vorbim de un conflict alimentat de politicieni în diferite momente ale istoriei. În general, politicienii din toată lumea apelează la retorica naţionalistă când au o miză electorală. Conflictele între ţări au izbucnit când la declaraţii iresponsabile s-a răspuns în acelaşi mod. Sigur că între România şi Ungaria a existat o relaţie tensionată după Tratatul de la Trianon.

Momentul 4 iunie 1920, pe care unii maghiari din România vor să-l marcheze şi în ziua de astăzi, este clar alimentat de politicienii naţionalişti de o parte şi de alta, şi în România şi în Ungaria. Sensibilităţile istorice sunt aduse în retorica politică în momente delicate, ca să abată atenţia populaţiei de la adevăratele problemele economice şi sociale. Discursul naţionalist prinde la populaţie pentru că oamenii nu au conturată o cultură politică şi pentru că au trăit într-un spaţiu naţionalist.

Nu vorbesc doar de Ungaria, ci şi de România. Înainte de 1944, cultura politică românească avea o amprentă naţionalistă. Miza era atunci recucerirea teritoriilor româneşti pierdute în diverse momente ale istoriei. Mediul educaţional păstra în anii 80 o tendinţă asemănătoare. De cealaltă parte, naţionalismul maghiar a calificat toate tratatele încheiate după Primul Război Mondial drept „dictate". Emoţional, au tot dreptul la sensibilităţi. Însă, în domeniul relaţiilor internaţionale, a dreptului internaţional, emoţiile nu îşi au locul, există doar documente semnate.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite