Trupele speciale occidentale, infiltrate în Libia şi gata de asalt

Forţele guvernamentale şi cele ale opoziţiei se luptă pentru oraşele strategice. Pentru scurt timp, trupele pro-Gaddafi au controlat portul Marsa El Brega. Preşedintele Muammar Gaddafi a avertizat ieri că libienii vor muri cu miile dacă Statele Unite sau alte puteri străine vor intra în Libia.

Citiţi şi:

Toţi liderii UE se întrunesc pe 11 martie să discute situaţia din Libia
Trei lecţii oferite de revoltele din lumea arabă

Trupele speciale ale aviaţiei britanice (SAS) sunt pregătite să asigure securitatea celor 10 tone de gaz sarin şi gaz muştar (iperită) stocate în trei amplasamente, potrivit unor surse americane, citate de cotidianul „Daily Telegraph". Aflate în Libia de aproximativ 10 zile, forţele speciale au ajutat la evacuarea a sute de muncitori din sectorul petrolier. SAS au pus deja la cale un plan, în eventualitatea în care Washingtonul le va cere o intervenţie la cele trei locaţii.

Experţii occidentali se tem că Muammar Gaddafi ar putea folosi armele biologice împotriva populaţiei. Un oficial libian a declarat pentru „Pakistan Observer" că sute de soldaţi din trupele speciale ale Statelor Unite, Marii Britanii şi Franţei au fost infiltrate în estul Libiei, având ca misiune antrenarea şi sprijinirea forţelor de opoziţie. Aceşti „consilieri în apărare" ar fi trasat şi priorităţile forţelor de opoziţie: controlul zonelor petroliere, împiedicarea avansării trupelor guvernamentale de la Tripoli spre alte oraşe şi anihilarea forţelor aeriene libiene. Aceste trupe speciale ar fi fost aduse în porturile Benghazi şi Tobruk la 23 şi 24 februarie de către nave americane şi franceze. „Vor să devenim sclavi aşa cum am fost altădată sclavii italienilor? Nu vom accepta asta niciodată. Vom intra într-un război sângeros în care mii de libieni vor muri dacă SUA sau trupele NATO pătrund în Libia", a declarat ieri Gaddafi. Acesta a repetat că nu este preşedinte şi prin urmare nu are din ce funcţie să demisioneze. El le-a explicat occidentalilor că nu înţeleg cum funcţionează „democraţia directă" din ţara sa şi i-a acuzat că încearcă să fure petrolul libian. Totodată, el a mai precizat că revoltele au fost declanşate în momentul în care o celulă ascunsă de forţe străine a atacat poporul în Benghazi. Iar poporul a replicat prin înăbuşirea revoltei.

Lupta pentru oraşe

Forţele loiale preşedintelui au lansat ieri mai multe atacuri în încercarea de a recâştiga puterea în estul ţării. Pentru scurt timp, trupele au controlat portul Marsa El Brega, unde se află un important terminal petrolier, dar au fost alungate de rebeli. În schimb, forţele opoziţiei au pierdut două oraşe strategice, aflate în apropiere de Tripoli, Gharyan şi Sabratha. Două persoane şi-au pierdut viaţa în timpul confruntărilor ce riscă să se transforme într-un război civil. Potrivit ambasadorului libian în SUA, numărul total al morţilor ar fi ajuns la 2.000. La vest de capitală, opozanţii au câştigat controlul asupra oraşului Zawiya, după şase ore de luptă nocturnă. Dotaţi cu tancuri, mitraliere şi arme antiaeriene, rebelii au pătruns în oraş. Două nave de război americane, USS Kearsarge şi USS Ponce, traversau ieri  Canalul Suez, pentru a ajunge în Marea Mediterană şi pentru a se poziţiona în largul Libiei.

Interdicţia aeriană, „complicată"

O altă navă americană, portavionul USS Enterprise, este staţionată în nordul Mării Roşii şi poate fi folosită dacă va fi impusă o zonă de interdicţie aeriană în Libia. Însă probabilitatea unei intervenţii militare pare îndepărtată. Senatul american a adoptat marţi seară o rezoluţie simbolică prin care cere comunităţii internaţionale să analizeze instaurarea unei zone de interdicţie aeriană în Libia. O astfel de măsură ar presupune distrugerea sistemelor de apărarea antiaeriană ale Libiei, ceea ce ar echivala cu o intervenţie militară. În Benghazi, oraşul de unde a pornit revolta, ofiţerii care s-au alăturat opoziţiei au creat un consiliu militar. Acesta îşi va coordona acţiunile cu grupuri similare din celelalte oraşe controlate de opoziţie în estul ţării. Ultimul nume important pe lista dezertorilor este cel al comandantului forţelor de infanterie. Cei care au făcut lobby la Washington pentru regimurile din Orientul Mijlociu se află într-o situaţie delicată, după ce au încasat milioane pentru a asigura liniştea dictatorilor.

Lobbyştii se reorientează

Trupele speciale britanice, pregătite de intervenţie Foto: Reuters

Unii tac mâlc, în timp ce alţii s-au reorientat. Fostul congresmen Robert L. Livingston a declarat că aşa cum a făcut lobby pentru preşedintele Hosni Mubarak, acum face pentru armata egipteană. Seth Thomas Pietras, de la firma de lobby Qorvis Geopolitical Solutions, recunoaşte că momentan clienţii au ceva probleme, dar „scopul nostru pe termen lung - de construire a unor punţi între ei şi SUA - nu s-a schimbat".

Criză umanitară

De la declanşarea revoltelor, peste 75.000 de persoane au părăsit Libia şi au ajuns în Tunisia. Câteva zeci de mii, majoritatea egipteni, au rămas în taberele improvizate de la graniţă întrucât nu au mijloacele financiare pentru a se întoarce acasă. La cererea ONU, mai multe avioane britanice vor transporta aproximativ 6.000 de egipteni la Cairo.

Iranul îşi face bază navală în Siria

Iran şi Siria au semnat un acord pentru construirea unei baze navale iraniene permanente în portul sirian Latakia, de la Marea Mediterană, scrie portalul Debka, citând surse militare iraniene. Acordul istoric - Iranul având pentru prima dată ieşire în acest fel la Marea Mediterană - a fost semnat pe Kharg, una dintre cele două nave iraniene de război ce au traversat Canalul Suez pentru a ajunge în postul Latakia, la 25 februarie. Acordul mai prevede intensificarea cooperării militare navale între cele două ţări aliate.

În vederea construirii bazei, în port vor fi demarcate lucrări majore, pentru a permite accesul navelor de război şi submarinelor iraniene. Baza va avea şi un depozit de arme. De altfel, Teheranul va asigura întreaga infrastructură logistică în zonă. Potrivit Debka, Kharg ar fi adus în Siria o primă echipă de constructori care să cerceteze facilităţile portului. Latakia se află la doar 70 de kilometri de un alt port Tartus, ce va fi în atenţia comunităţii internaţionale.

Anul trecut, Moscova a anunţat că va începe modernizarea şi extinderea portului Tartus, unde va exista o bază navală rusească permanentă, din 2012. Potrivit acordului, Rusia va furniza Damascului mai multe rachete de croazieră supersonice P-800 Yakhont, cu o rază de acţiune de 300 de kilometri.

Avertismentul lui Ben Bernanke

Şeful Rezervei Federale Americane, Ben Bernanke, a declarat că economia SUA ar putea fi afectată de un preţ ridicat al ţiţeiului pe o perioadă mai mare de timp. Pe termen scurt se poate înregistra o inflaţie mică, dar pe termen lung creşterea economică ar avea de suferit. Ben Bernanke a mai precizat că în 2011 economia SUA va continua să crească moderat, dar rata şomajului va fi mare. Preţurile în creştere la alimente reprezintă un alt motiv de îngrijorare, lovind în puterea de cumpărare. De altfel, datele comunicate de Departamentul Comerţului arată că în ianuarie consumul în SUA a crescut cu 0,2%, faţă de 0,4% cum prevăzuseră economiştii.