Ţiganii, daţi afară legal din Occident

Sarkozy a anunţat că modifică legea pentru a expulza imigranţi ilegali, inclusiv cetăţeni europeni, precum ţiganii din România. Ministrul Imigraţiei, Eric Besson, şi-a amânat nunta din cauza ameninţărilor primite pe Facebook ca urmare a politicilor de expulzare a rromilor.

Repatrierea europenilor se va putea face „în caz de ameninţare a ordinii publice, lipsa pe termen lung a mijloacelor de subzistenţă sau abuz de dreptul la liberă circulaţie", se arată într-un comunicat al Palatului Elysée. Decizia a fost luată luni în cadrul unei reuniuni la care au participat preşedintele Nicolas Sarkozy, premierul ­François ­Fillon, ministrul de Interne, Brice Hortefeux, ministrul Justiţiei, Michèle Alliot-Marie, şi ministrul Imigraţiei, Eric Besson.

Citiţi şi:

Presa germană avertizează: Expulzările ţiganilor riscă să inspire şi alte state europene

Cei cinci au mai stabilit că este necesară o consolidare a puterilor prefecţilor în vederea stopării ocupării ilegale a proprietăţilor publice şi private şi a evacuării taberelor ilegale. Chiar dacă în textul de la Palat nu se face nicio referire la rromi, presa franceză leagă aceste schimbări de situaţia lor, aflată în centrul dezbaterilor din ultima vreme.

Tot luni, Parisul a găzduit controversatul summit privind imigraţia ilegală la care au participat Franţa, Grecia, Italia, Germania, Marea Britanie, Canada şi un reprezentant al Belgiei (în calitate de ţară ce asigură preşedinţia rotativă a Uniunii Europene). Oficialii nu ar fi luat în discuţie şi problema rromilor, accentul punându-se pe ameliorarea cooperării pentru combaterea imigraţiei ilegale.

Numai că imediat după reuniune, ministrul italian de Interne, Roberto Maroni, a ieşit în faţa jurnaliştilor şi le-a spus că va cere UE stabilirea de sancţiuni „în sensul expulzării şi repatrierii comunitarilor care nu respectă Directiva 38/2004 referitoare la condiţiile în care cetăţenii UE pot locui într-o altă ţară". Maroni a mai precizat că aceste condiţii sunt deseori încălcate, dar statele „nu au instrumente pentru aplicarea Directivei".  

Franţa, menajată

Ziua de luni s-a încheiat cu o întrevedere „cu uşile închise" între Nicolas Sarkozy şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Iniţial, s-a anunţat că cei doi vor discuta despre preluarea preşedinţiei G20 de către Franţa. Ieri însă, unul dintre purtătorii de cuvânt ai CE, Olivier ­Bailly, a declarat că Executivul european nu vrea să „creeze o controversă" cu Franţa pe tema rromilor, motiv pentru care nu va face publică o analiză pe tema politicii franceze faţă de această comunitate.

La ţiganii din Frânceşti nu au ajuns încă fondurile europene

În cadrul reuniunii de la Paris, Barroso şi Sarkozy au convenit că nu există „nici un interes pentru cele două părţi să creeze o controversă pe această temă". Bailly a explicat că va fi făcută o analiză, dar ea va avea caracter intern vizând „informarea Colegiului comisarilor pe tema implementării corecte sau incorecte a dreptului comunitar".

În schimb, Barroso a atins subiectul zilei în cadrul primului său discurs despre starea Uniunii. Fără a pomeni numele Franţei, şeful CE a declarat că guvernele europene trebuie să respecte drepturile minorităţilor.

„Rasismul şi xenofobia nu au ce căuta în Europa. În astfel de de subiecte delicate, când apare o problemă, trebuie să acţionăm cu responsabilitate. Fac un apel puternic să nu reînviem fantomele din trecutul Europei", a mai declarat Barroso. După discursul lui, în Parlamentul de la Strasbourg au urmat discuţii aprinse referitoare la expulzarea rromilor bulgari şi români din Franţa, o rezoluţie în acest sens urmând să fie votată astăzi.

Ameninţări pentru Besson

Expulzaţi din Franţa de bunăvoie, ţiganii folosesc metode ceva mai ciudate în conflictul cu autorităţile de la Paris. Clarvăzătoarea bulgară Zorniţa a povestit că rromii l-au blestemat pe Sarkozy, care va avea ghinioane pe toate planurile. Eric Besson, care vine mâine la Bucureşti, şi-a amânat nunta din cauza unor ameninţări primite pe Facebook.

Gargui „musulman"

Francezii protestează faţă de un gargui amplasat cu prilejul restaurării Catedralei din Lyon. Ornamentul îl reprezintă pe musulmanul Ahmed Benzizine, şeful restauratorilor. Dedesubt stă scris în arabă şi în franceză „Allah Akbar" (Dumnezeu este cel mai mare).

Banii nu rezolvă problema integrării

Miniştrii Brice Hortefeux (centru) şi Eric Besson (dreapta) aplică ordinele lui Nicolas Sarkozy

Fostul comisar pentru Multilingvism, Leonard Orban, declara luna trecută, pentru RFI România, că au existat solicitări pentru elaborarea unei strategii la nivel european în problema rromilor, dar Comisia Europeană le-a respins. Nici „în momentul de faţă nu există competenţe la nivel comunitar care să permită elaborarea unei asemenea strategii", a mai precizat Orban. Pe de altă parte, ţările dispun de fonduri generoase pe care le pot folosi pentru integrarea rromilor.

Numai că fie acestea nu sunt folosite decât în mică măsură, fie nu-şi dovedesc utilitatea. Prin urmare, Comisia Europeană a anunţat ieri înfiinţarea unui grup de lucru a cărui sarcină va consta în verificarea modului în care statele membre folosesc fondurile primite pentru integrarea membrilor acestei comunităţi.

Noua structură va face propuneri în sensul sporirii eficienţei programelor. Totodată, Comisia Europeană îndeamnă ţările care vor deţine în viitor preşedinţia UE să ţină cont de priorităţile stabilite prin foaia de parcurs adoptată în iunie pe tema integrării rromilor şi să intensifice dialogul cu reprezentanţii acestei minorităţi.

Întârzierea fondurilor naţionale

Daniel Nicolăescu, primarul comunei Frânceşti din judeţul Vâlcea, a lansat în decembrie anul trecut un proiect de angajare a 23 de rromi. Proiectul se derulează însă cu hopuri din cauza faptului că banii vin greu. Din cei 360.000 de euro cât costă proiectul, prima tranşă de 30.000 de euro a sosit abia săptămâna trecută. Guvernul de la Bucureşti - care asigură 15% din finanţare - întârzie şi el livrarea fondurilor, scrie AFP.

Nicolăescu precizează că în aceste condiţii o parte din salariile angajaţilor vor fi plătite cu patru luni întârziere. Primarul unei comune vecine, Voiceşti, s-a săturat de obstacolele birocratice şi întârzierea fondurilor. „Dacă ar trebui să o iau de la început, nu aş mai face-o", mărturiseşte el.