Sprijin de la PPE pentru Schengen

Liderii Partidului Popular European (PPE) au invitat ieri reprezentanţii din ţările UE îngrijorate pe tema Schengen să viziteze şi să evalueze Bulgaria şi România. Premierul Bulgariei, Boiko Borisov, a cerut Partidului Popular European sprijin pentru admiterea ţării sale şi a României la Schengen în martie 2011. 

Liderul popularilor europeni (cea mai numeroasă grupare politică din Parlamentul European), Wilfried Martens, a declarat, astăzi, pentru „Adevărul Europa", după întâlnirea cu şefii de stat şi de Guvern, că PPE a decis formarea unui grup care să se ocupe de „reţinerile unor ţări" cu privire la aderarea la Schengen a României şi a Bulgariei.

Citiţi şi:

Franţa şi neîncrederea de la graniţa de est: Ofensivă a diplomaţiei române pe tema Schengen

„Din acest grup vor face parte miniştri ai României, Bulgariei alături de cei ai Franţei, Germaniei, Suediei, Olandei, adică ţările care au exprimat reţineri. Va fi condus de unul dintre vicepreşedinţii PPE", a declarat Martens. Liderii PPE s-au întâlnit ieri, înaintea Consiliului European, care a început ieri-seară, şi au dezbătut subiectele de pe agenda întâlnirii liderilor celor 27 de ţări membre.

Borisov: „Am primit sprijinul aşteptat"

Problema susţinerii politice pe tema Schengen a fost ridicată de premierul bulgar Boiko Borisov, mai ales că voci importante din PPE, la nivel de vicepreşedinţi şi lideri de grup, au exprimat public reţinerea faţă de acceptarea celor două ţări estice în zona Schengen. Borisov a anunţat de la Sofia, înaintea întâlnirilor de la Bruxelles, că va cere sprijin pentru admiterea Bulgariei în zona Schengen fără alte clauze suplimentare.

Potrivit presei bulgare, Borisov ar fi vrut să pună mai multe întrebări şi să explice Franţei cum stau lucrurile la Sofia atât în privinţa ţiganilor, cât şi a securităţii graniţelor, în special lui Nicolas Sarkozy. Franţa a fost însă reprezentată la întâlnirea PPE doar de premierul François Fillon. „Am primit sprijinul pe care îl aşteptam", a declarat Borisov jurnaliştilor bulgari după întâlnirea de ieri.

România a fost reprezentată la Summitul PPE de preşedintele Traian Băsescu. Reprezentanţii Preşedinţiei române nu au confirmat însă faptul că pe agenda discuţiilor popularilor europeni s-ar fi aflat dezbaterile despre sprijinul pe tema Schengen, precizând doar că problema ar urma să fie ridicată în cursul întâlnirilor de ieri sau de astăzi.

Ministerul de interne, sigur de ultima evaluare

România şi Bulgaria se confruntă cu un val de critici din partea liderilor ţărilor membre, în special Franţa, Germania, Olanda. Mai recent, Austria, Finlanda şi Suedia şi-au exprimat şi ele reţinerile în privinţa aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, invocând mai puţin motive ce ţin de evaluarea tehnică, şi mai mult unele care ţin de progresele lente în reforma din justiţie, domeniul aflat sub monitorizare prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare.

Ultima evaluare Schengen a avut loc în ambele ţări la începutul lunii decembrie. Reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne din România au încredere în ultima evaluare, aşa cum au declarat reprezentanţii săi, pentru „Adevărul Europa".

„Ultima evaluare a fost cea pe domeniul SIS (Sistemul Informatic Schengen) şi anume: Centrul Naţional SIS, biroul sirene şi mai multe unităţi ale poliţiei, Poliţiei de frontieră şi Jandarmeriei. Proiectul de raport urmează să ajungă în România pentru observaţii şi va fi adoptat în luna ianuarie. Suntem încrezători că acesta va fi pozitiv", au declarat reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne. Raportul va conţine însă şi anumite recomandări de care partea română trebuie să ţină cont.
 
Un summit pentru salvarea euro

Liderii statelor membre UE s-au întâlnit ieri la Bruxelles pentru a crea un sistem „permanent", dar „strict condiţionat" de salvare a situaţiei financiare din zona euro.  Summitul European de sfârşit de an este marcat de problema stabilităţii monedei euro, criza financiară şi situaţiile economice tensionate din Grecia, Irlanda, Spania şi Portugalia. Liderii europeni se vor decide în privinţa creării unui mecanism financiar de salvare permanent şi strict „condiţionat", care ar putea fi folosit numai în anumite situaţii. 

Angela Merkel, cancelarul german, a spus jurnaliştilor în urmă cu câteva zile, în preajma unei întâlniri dinaintea summitului, că acest mecanism permanent este „un act gigantic de solidaritate".  

Rolul Fondului Monetar Internaţional, importanţa sectorului privat şi condiţiile„foarte stricte" în care „mecanismul de salvare" se va putea aplica vor fi cele mai importante subiecte ale summitului european ce va dura şi astăzi. Alte teme importante sunt relaţia cu partenerii strategici ai UE, respectiv Rusia, China şi Statele Unite, precum şi candidatura Republicii Muntenegru la Uniunea Europeană.

Parteneri strategici şi noi membri

În a doua zi a summitului european, astăzi, Catherine Ashton, şefa serviciului diplomatic european, care a fost creat anul trecut, va prezenta în faţa tuturor preşedinţilor sau şefilor de guvern europeni un raport în legătură cu noii parteneri strategici ai UE, respectiv Rusia, Statele Unite şi China. Tot azi, liderii europeni, împreună cu toţi şefii de stat ai ţărilor membre, vor decide dacă acceptă statutul de ţară candidată pentru Muntenegru.

Timoşenko, absentă la PPE

Fostul premier ucrainean Iulia Timoşenko, nu a putut să participe la reuniunea grupului popularilor europeni, PPE, ce s-a desfăşurat, ieri, la Bruxelles, din cauza faptului că este consemnată la domiciliu. Parchetul ucrainean a deschis un dosar penal împotriva ei pentru abuz de putere. Fostul raportor al APCE pentru Ucraina, Hanne Severinsen, a îndemnat autorităţile de la Kiev să oprească intimidarea adversarilor politici.

Băsescu ne pregăteşte pentru amânarea aderării la Schengen

Dacă România nu va fi acceptată în spaţiul Schengen în martie din cauza deficienţelor în Justiţie, atunci probabil că aderarea ţării va fi amânată până când Bruxelles-ul va ridica monitorizarea pe Justiţie. Mesajul l-a transmis preşedintele Traian Băsescu într-un interviu HotNews-RFI.

„Dacă nu intrăm la termenul stabilit în condiţiile în care Guvernul şi-a făcut treaba, România şi-a securizat frontierele, din punct de vedere tehnic este perfect în regulă... Dacă nu vom intra motivat de lipsa de rezultate a MCV-ului (Mecanismul de Cooperare şi Verificare) pe Justiţie, încep să devin pesimist", a explicat şeful statului. 

„Dacă se va bloca accesul României justificat de modul cum funcţionează justiţia, probabil că nimeni nu va mai putea susţine accesul României în Schengen până când MCV-ul nu va fi ridicat", a insistat Băsescu.  Condiţionarea intrării în Schengen de MCV e o legătură ce nu se regăseşte  în tratatul de aderare al României la UE (aderarea la acordul Schengen este inclusă în acquis), spune Băsescu.

Şeful statului a ţinut să sublinieze că la fel de bine nici MCV nu face parte din tratatul de aderare, fiind un act adiţional. El a adăugat că-şi asumă „o eroare": cea de a solicita un raport intermediar, în condiţiile în care rezultatele lui nu vor fi cele la care s-a aşteptat.

„În condiţiile în care eu m-am dus la CSM cu cele şapte puncte propuse de CE a fi puncte de evaluare în această iarnă pentru raportul din ianuarie, aş spune că iniţiativa mea, în loc să ne facă bine, datorită lipsei de reacţie a unor structuri, ne va face mai mult rău", a admis Băsescu. Despre poziţia Franţei, care se opune aderării României la Schengen în primăvară, liderul de la Cotroceni a sugerat că multe declaraţii ale oficialilor de la Paris au un iz electoral.

„Nu-mi place că un stat membru al UE şi-a inclus în programul de guvernare blocarea accesului României în Schengen. E vorba de Olanda. Din păcate, se joacă şi politic", a declarat preşedintele.  El a admis însă că, „oricât ai încerca să convingi politic, evidenţele nefuncţionării corespunzătoare a sistemului juridic din România sunt clare". 

"Nu-mi place că un stat UE şi-a inclus în programul de guvernare blocarea accesului României în Schengen. "
Traian Băsescu
preşedintele României