România se pregăteşte să primească refugiaţi libieni

Odată cu agravarea situaţiei din Libia, în România ar putea ajunge o parte dintre libienii care fug din calea       bombelor lui Gaddafi. În Libia, două bastioane importante ale rebelilor - Ras Lanuf şi Zawiyah - au fost recuperate de forţele lui Muammar Gaddafi după bombardamente aeriene de proporţii.

Citiţi şi: EXCLUSIV Coşmarul din Libia: refugiaţii ar putea fi aduşi în România

Ambasadorii europeni au vizitat ieri în Timişoara un centru de primire a refugiaţilor, pentru a vedea la faţa locului dacă România este pregătită să primească azilanţi libieni. Cei 13 ambasadori - printre care cel al Norvegiei, Germaniei, Suediei, Greciei (ţară care se confruntă frecvent cu fluxuri de imigranţi). Odată cu agravarea situaţiei din Libia, România ar trebui să preia şi ea o parte din libienii care fug din calea bombelor lui Gaddafi.

„Nu este un secret că întreaga comunitate internaţională se aşteaptă la un influx considerabil de persoane provenite din Libia în următoarele două săptămâni", a spus reprezentantul Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) în România, Michael Salomons.

Potrivit acestuia, este posibil ca în următoarele zile să ajungă la Timişoara 200 de refugiaţi din Libia. „În următoarele două săptămâni, centrul poate fi umplut cu 200 de persoane, urmând să li se caute o ţară de relocare şi să le ia locul alte grupuri", a adăugat Michael
Salomons.

Milioane de refugiaţi

Dacă înainte de izbucnirea conflictului existau 14.000 de refugiaţi, în prezent sunt sute de mii, iar numărul lor  ar putea atinge atinge câteva milioane dacă violenţele continuă. Potrivit oficialului ONU, este clar că centrul de la Timişoara nu poate face faţă unui număr atât de mare de refugiaţi, motiv pentru care s-au făcut demersuri pentru deschiderea unor centre în Slovacia şi în Filipine. De asemenea, se pot organiza ad-hoc centre de primire a refugiaţilor în ţările europene. Înfiinţat acum trei ani, Centrul de Tranzit de la Timişoara a primit 673 de refugiaţi până acum.

Oraşe bombardate complet

Opoziţia face cu greu faţă bombardamentelor lui Gaddafi Foto: Reuters

Rebelii libieni au pierdut miercuri noaptea oraşul petrolier Ras Lanuf după un bombardament de proporţii al forţelor loiale lui Gaddafi. Bombardamentul a vizat progresiv poziţiile din vestul oraşului, iar, ulterior, împrejurimile, după care, asupra centrului oraşului a fost declanşată o adevărată ploaie de rachete. Au fost distruse instalaţii petroliere - oleoductul din zonă a fost aruncat în aer. Rebelii s‑au retras tot mai mult spre est, relatează televiziunea Al Jazeera.

„Oraşul a fost curăţat" de rebeli, a anunţat, la televiziunea naţională, Khlaid al-Kaim, ministrul de Externe adjunct libian, precizând că majoritatea luptătorilor erau de fapt membri Al-Qaida. La fel s-ar fi întâmplat şi cu oraşul Zawiyah, potrivit CNN. Lupte grele se dau şi în alte zone de pe coasta estică a Libiei, inclusiv Brega şi Bin Jawad.

De la începutul conflictului din Libia (14 februariei), au murit cel puţin 6000 de oameni. Pe măsură ce forţele lui Gaddafi se apropie de cel mai important bastion al rebelilor, Benghazi, aceştia intensifică presiunile asupra comunităţii internaţionale, pentru  a primi ajutor militar în lupta împotriva regimului Gaddafi.

Europa ezită să ajute rebelii

Cel mai important sprijin l‑au primit din partea preşedintelui francez, Nicolas Sarkozy, care joi a recunoscut rebelii ca fiind un partener legitim de discuţii. Suedia, de asemenea, a declarat că nu mai recunoaşte ambasada Libiei la Stockholm ca fiind un reprezentant legitim.

La fel şi SUA. Franţa presează însă, împreună cu Marea Britanie, şi pentru raiduri aeriene punctuale care să îl împiedice pe Gaddafi să îşi bombardeze propriii cetăţeni. Restul Europei este încă reticent în ceea ce priveşte posibile atacuri militare, fără un mandat clar din partea Organizaţiei Naţiunilor Unite. România se opune şi ea.

„Nu s-a conturat o alternativă politică recunoscută ca atare. Consiliul de tranziţie (rebelii, n.r.) nu deţine controlul asupra instituţiilor centrale şi este doar un factor într-un conflict în desfăşurare", a explicat joi seară ministrul de Externe român, Teodor Baconschi, la reuniunea şefilor diplomaţiilor statelor UE. Prin urmare, consideră ministerul român de Externe, acţiunea UE trebuie concentrată pe gestionarea crizei umanitare şi pe curmarea violenţei.

Centrul de refugiaţi  de la Timişoara

De la înfiinţare, în 2008, Centrul de Tranzit de la Timişoara a primit 673 de refugiaţi de origine eritreană, sudaneză, palestiniană, etiopiană, srilankeză, irakiană şi nigeriană. După o perioadă de stat în centru, aceştia au fost relocaţi în Statele Unite ale Americii, Canada, Marea Britanie, Suedia, Australia şi Norvegia.