VIDEO Război între Orban şi Parlamentul European

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Este termenul folosit de europarlamentari la adresa Ungariei, înainte de a vota „pentru“la rezoluţia care penalizează noua Constituţie a lui Viktor Orban, acuzat de derapaje democratice. Printre iniţiatorii rezoluţiei se numără românca Renate Weber (ALDE). Un paragraf din Constituţie se referă la obligaţia de a proteja drepturile maghiarilor de peste hotare.

Citiţi şi:

Viktor Orban reales la al XXIV-lea Congres

Constituţia lui  Orban, la CEDO

"Ungaria schizofrenică". Cam aşa s-ar putea rezuma acuzaţiile aduse statului vecin de europarlamentari. Cu toate că la în plenara de la Strasbourg a Parlamentului European, José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene,  a elogiat performanţa Ungariei în cele şase luni cât a deţinut preşedinţia UE, Guvernul Orban a primit un duş rece în urma votării unei rezoluţii critice referitoare la noua Constituţie a ţării. Rezoluţia europarlamentarilor, elaborată de stânga unită din Parlamentul European - socialiştii, liberalii, verzii - a trecut cu 331 de voturi "pentru", 274 "împotrivă" , în timp ce 54 de eurodeputaţi s-au abţinut. Inspirat din concluziile Comisiei de la Veneţia referitoare la respectarea normelor europene, ale acordurilor şi tratatelor obligatorii pentru toate statele membre ale UE, textul rezoluţiei cere Guvernului Orban să modifice în mai multe puncte noua Constituţie.

Deşi elaborarea legii fundamentale este o competenţă a statului membru, nu se poate accepta ca o serie de articole ale ei să contravină valorilor democratice şi libertăţilor care formează baza UE. De aceea, mai multe state membre, se arată în textul rezoluţiei, au fost nevoite să-şi revizuiască şi să modifice Constituţia în momentul aderării sau să o adapteze în spiritul unor acorduri europene. Criticile cuprinse în rezoluţie se referă în primul rând la preambulul noii Constituţii a Ungariei. Astfel, se cere o formulare fără echivoc a paragrafelor privind garantarea drepturilor egale ale cetăţenilor, indiferent de apartenenţa religoasă, etnică şi de sex, o separare clară a statutului de biserică, independenţa judecătorească, redarea competenţelor Curţii Constituţionale.

Viktor Orban, supranumit Viktator, instituie munca obligatorie în folosul comunităţii pentru membrii neproductivi ai societăţii. Oare pe noi ce ne mai aşteaptă? Spune şi tu!



Atac la integritatea altor state?

De asemenea, rezoluţia cere respectarea integrităţii teritoriale a ţărilor vecine. Încă de la elaborarea proiectului de Constituţie, organizaţiile europene au atras atenţia Ungariei asupra formulărilor cu privire la angajamentul considerat "excesiv" şi măsurile preconizate faţă de maghiarii de dincolo de graniţe. Formulările pot sugera amestec în treburile interne ale acestor state, au explicat acestea. Rezoluţia cere o poziţie clară în ce priveşte pedeapsa cu moartea şi discriminarea în domeniul orientării sexuale. Trebuie eliminat din Constituţie şi paragraful care prevede că pentru modificările legilor organice este nevoie de două treimi din votul Parlamentului pentru a permite viitoarelor guverne care nu vor avea o astfel de majoritate în Parlament să ia deciziile proprii în ce priveşte bugetul.

Se cere de asemenea, reanalizarea legii presei. Parlamentarii care au votat rezoluţia consideră că procesul de elaborare a Constituţiei a durat prea puţin, că nu au fost implicate nici partidele de opoziţie, nici societatea ungară, deci nu s-a realizat consensul politic şi social. Încă dinainte de vot, premierul Viktor Orban a declarat că rezultatul  scrutinului va fi pentru el irelevant, deoarece identitatea constituţională se află sub protecţie europeană, iar fiecare membru UE decide singur în ce priveşte elaborarea propriei constituţii.

Spune si tu

Liberala Renate Weber, printre iniţiatorii rezoluţiei Foto: adevărul

image

La fel ca în luările de poziţii precedente, cum a fost la Congresul Fidesz, Orban a susţinut că ceea ce are loc în Parlamentul de la Strasbourg reprezintă un atac din partea stângii europene. Noua lege fundamentală a Ungariei, a spus el  "este modernă, europeană şi democratică şi modificarea ei depinde numai de cetăţenii Ungariei. Iar ei au decis că vor o constituţie care se centrează pe valori ca viaţa, familia, naţiunea şi demnitatea umană". O serie de prevederi criticate vor rămâne în legea fundamental, deoarece aceasta este voinţa cetăţenilor, crede el.

„Victima stângii"

La conferinţa de presă de după vot, Orban a plusat, arătând că, potrivit concepţiilor maghiare, "noi nu suntem subordonaţii Bruxelles-ului, ungurii nu vor accepta niciodată acest lucru. Există drepturi pe care le exercităm împreună cu Bruxelles-ul, dar le acceptăm numai pe acestea, restul aparţine identităţii maghiare şi în acest domeniu suntem foarte sensibili". El a apreciat că este victima atacurilor stângii internaţionale.

La rândul lor, europarlamentarii Fidesz (partidul lui Orban) au declarat într-un comunicat că "o serie de europarlamentari de stânga au căutat, prin calomnii politice  nefundamentate, să arunce o umbră asupra succesului preşedinţiei ungare a UE. În ultima perioadă, aceste forţe au încercat să compromită cel mai puternic guvern de dreapta din Europa şi să îngreuneze activitatea preşedinţiei ungare". Presa ungară apreciază că a fost o săgeată care a ţintit socialiştii din Ungaria. 

"Noi nu suntem subordonaţii Bruxelles-ului, ungurii nu vor accepta niciodată acest lucru.''
Viktor Orban premierul Ungariei

Amendament controversat

Parlamentul ungar a adoptat un amendament controversat, care prevede prelungirea de la trei la cinci zile (120 de ore) a perioadei de arest preventiv în anumite cazuri speciale şi interzice accesul suspectului la un avocat pentru o perioadă de până la 48 de ore. De asemenea, Procuratura are dreptul de a stabili instanţa care va judeca procesul. Amendamentul a provocat controverse, opoziţia susţinând că acesta contravine prevederilor şi normelor europene. La rândul lor, avocaţii au arătat că, deşi li se permite să asiste la interogatoriile suspecţilor în calitate de apărători, prezenţa lor este practic inutilă deoarece nu au cum să cunoască cazul şi implicaţiile lui dacă nu pot să stea de vorbă înainte cu clienţii lor. Partidul de opoziţie LMP s-a adresat Curţii Constituţionale, cerând anularea amendamentului.

Cum au votat eurodeputaţii români

Moţiunea votată marţi în plenul Parlamentului European a fost susţinută de membri ai grupurilor politice socialist (S&D), liberal (ALDE), Stânga Unită Europeană / Verzii Nordici (GUE/NGL) şi grupul verzilor. Trei europarlamentari români se regăsesc printre semnatari: liderul delegaţiei PSD, Cătălin Ivan şi eurodeputaţii liberali Renate Weber şi Norica Nicolai.

Decizia politică a grupului PPE, cel mai numeros din Parlamentul European, a fost de a vota împotriva rezoluţiei. Nu a existat însă o recomandare expresă la nivelul delegaţiei române din PPE. Cel puţin unul dintre membrii delegaţiei române la PPE nu a ţinut cont de recomandarea grupului politic şi s-a abţinut. Potrivit surselor noastre parlamentare, este vorba despre Cristian Preda. Votul a fost electronic, iar situaţia cu votul fiecărui europarlamentar în parte nu a fost publicată până la închiderea ediţiei.

Renate weber: „imaginea ue, deteriorată"

Europarlamentarul român Renate Weber afirmă că reforma constituţională din Ungaria precum şi controversata lege a presei au aruncat o umbră asupra preşedinţiei ungară. "Dar nu numai imaginea Ungariei a fost deteriorată, ci şi cea a UE", spune Renate Weber. Europarlamentarul Victor Boştinaru, membru în grupul socialist, afirmă că rezoluţia votată marţi trebuie să dea de gândit şi altor lideri politici din Europa care ar dori să forţeze adoptarea unor modificări constituţionale. „Mesajul pe care Parlamentul European îl transmite este pe fond şi un mesaj pentru Traian Băsescu care şi-a propus modificarea Constituţiei României în aceleaşi condiţii ca Viktor Orban: în lipsa oricărui dialog, în afara procedurilor democratice de revizuire şi cu prevederi inspirate de cele propuse de către Budapesta", afirmă Boştinaru.

Votul din Parlamentul European nu conduce în mod automat la o sancţionare a Ungariei - numai Comisia poate sancţiona un stat membru, în cazul în care constată încălcarea Tratatelor. Totuşi, Comisia trebuie să dea un răspuns la rezoluţia Parlamentului. „Comisia nu are cum să nu ţină cont de votul şi de recomandările noastre. Vom insista pentru a primi un răspuns", spune europarlamentarul socialist Cătălin Ivan, unul dintre semnatarii moţiunii.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite