Radosław Sikorski: „Recunoaşterea Kosovo ajută Serbia“

EXCLUSIV Ministrul polonez al Afacerilor Externe, Radosław Sikorski, a vorbit, pentru „Adevărul”, despre relaţiile polono-ruse, despre referendumul eşuat din Republica Moldova şi despre Balcanii de Vest

Citeşte şi:
Republica Moldova se cufundă în criză?

Ovidiu Nahoi: Domnule ministru, omologul dumneavoastră de la Moscova, domnul Seghei lavrov, a fost invitatul special al reuniunii anuale a diplomaţiei poloneze, care a avut loc săptămâna trecută la Varşovia. Comentariile publice referitoare la acest eveniment au vorbit despre „o nouă eră în relaţiile polono-ruse". Despre ce este vorba?

Radosław Sikorski: Eu ezit să folosesc termeni precum „o nouă eră în relaţiile polono-ruse". Noi şi Rusia suntem vecini de sute de ani. Şi eu sunt mândru să văd că aceste relaţii se bazează acum pe independenţa Poloniei, dar pe integrarea ei în cadrul Uniunii Europene şi pe succesul ei economic. Şi sunt bucuros că Rusia apreciază aceste lucruri la Polonia. Rusia s-a declarat angajată în procesul de modernizare, prin asta înţelegând nu numai transferuri financiare şi de tehnologie, ci, de asemenea, modernizarea instituţiilor, democratizarea şi întărirea societăţii civile. Şi suntem gata să punem la dispoziţia Rusiei experienţa noastră în ceea ce priveşte administrarea regională sau dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, mai ales că Polonia a traversat bine criza financiară. Rusia s-a arătat interesată să urmeze unele dintre soluţiile pe care noi le-am aplicat. Ca vecin, Polonia este interesată ca Rusia să devină mai predictibilă, mai europeană. Şi cred că intenţiile Rusiei vor fi puse în aplicare.

O.N.: Desigur, această relaţie trebuie pusă în cadrul mai larg al relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi Rusia. Cum priviţi această relaţie, ştiind că aici există abordări diferite de la ţară la ţară?

R.S.: Eu cred că trebuie să ne adaptăm răspunsul nostru la faptele concrete din teren. Când Rusia desfăşoară exerciţii militare provocatoare la frontierele noastre asta nu ne place şi trebuie să protestăm. Când Rusia doreşte să aibă un regim de vize mai relaxat cu Uniunea Europeană, cred că aceasta este în beneficiul ambelor părţi şi trebuie să ajutăm Rusia. Nu trebuie să avem o atitudine fixistă. Trebuie să avem gesturi pozitive, iar răspunsurile noastre să fie în acord cu reacţiile din partea cealaltă.

O.N.: O geometrie variabilă, deci...

R.S.: E vorba aici pur şi simplu despre diplomaţie.

O.N.: Recent, într-un interviu acordat cotidianului polonez  „Rzeczpospolita" preşedintele ţării dumneavoastră, Bronisław Komorowski, a afirmat că Georgia nu se va mai putea bizui pe sprijinul Poloniei în măsura în care a putut-o face în timpul fostului preşedinte. Ce înseamnă acest semnal?

R.S.: Polonia rămâne în continuare un susţinător al integrităţii Georgiei, dar asta nu înseamnă că vom merge la graniţa cu Oseţia de Sud pentru asta ( în noiembrie 2008, la trei luni de la conflictul armat cu Rusia, preşedintele Kaczynski a vizitat Georgia şi a mers în apropierea liniei de demarcaţie cu Oseţia de Sud, împreună cu preşedintele Saakaşvili, n.r.). Eu chiar am fost în Georgia în luna iulie şi am afirmat de acolo opoziţia Poloniei faţă de ocuparea teritoriului georgian. Suntem prietenii Georgiei, dar tocmai în numele prieteniei trebuie să-i atragem atenţia Georgiei atunci când comite greşeli.

O.N.: Duminică a avut loc referendumul eşuat din Republica Moldova, cu privire la modalitatea alegerii preşedintelui. Ca şef al diplomaţiei unei ţări ce a iniţiat Parteneriatul Estic, cum priviţi acest eşec?

R.S.: Cred că modalitatea prin care este ales preşedintele, direct sau de către Parlament, nu este o miză chiar atât de mare. La noi, la începutul anilor '90, preşedintele era desemnat de către Parlament, apoi a fost ales în mod direct.

O.N.: Desigur, doar că acest referendum era văzut ca un pas pentru deblocarea situaţiei politice de la Chişinău.

R.S.: Eu nu sunt convins că a conferi preşedintelui puteri sporite şi a-l învesti cu un mandat naţional este neapărat o idee bună. Şi la noi, sistemul acesta a introdus o coabitare politică destul de dificilă. Republica Moldova este o democraţie parlamentlară şi esenţiale pentru ea sunt alegerile parlamentare.

O.N.: Totuşi, credeţi că eşecul acestui referendum poate fi un obstacol în calea modernizării şi europenizării ţării?

R.S.: Nu, nu cred. După părerea mea, Moldova negociază intens diferite aspecte ale Parteneriatului Estic, cum ar fi cele legate de liberalizarea regimului de vize sau zona de comerţ liber. Actualmente, Moldova este lider în aceste negocieri printre membrele Parteneriatului Estic. Iar noi susţinem vectorii politici proeuropeni  din Republica Moldova.

O.N.: Şi vi se pare că angajamentul proeuropean este la fel de sincer şi de intens pe ambele părţi ale scenei politice de la Chişinău?

R.S..: Nu este în intenţia mea să intervin în afacerile interne ale unei ţări prietene, aşa cum este şi Republica Moldova. Este decizia moldovenilor pentru ce drum vor urma, decizie pe care o vor exprima în cadrul alegerilor.

O.N: În cadrul unui recent turneu întreprins în Balcanii de Vest, şeful diplomaţiei germane, domnul Guido Westerwelle, a lansat un apel către cele cinci state membre ale Uniunii Europene care nu au recunoscut independenţa Kosovo, cerându-le să-şi revizuiască poziţia. Polonia susţine un astfel de demers?

R.S.: Noi, după cum se ştie, am recunoscut statul independent Kosovo în acelaşi timp cu Germania. Iar Kosovo este recunoscut de marea majoritate a statelor membre ale Uniunii Europene. Eu cred că, dacă vrem să ajutăm Serbia , dar de asemenea şi Kosovo, să se apropie de Uniunea Europeană, atunci separarea lor trebuie acceptată. Deci, este vorba de a accepta o realitate.

O.N.: Dumneavoastră aţi recomanda celor cinci ţări să recunoască independenţa Kosovo?

R.S.: Da, aş putea, pentru că asta ar ajuta şi Serbia, şi Kosovo. Amândouă au o vocaţie europeană. Şi primul lucru în a recunoaşte o vocaţie europeană a unui stat este e a-l recunoaşte.

O.N.: Omologul dumneavoastră de la Berlin v-a consultat înainte de a face o astfel de declaraţie în timpul turneului din Balcanii de Vest?

R.S.: Germania nu trebuie să întrebe Polonia înainte de a face o asemenea declaraţie.

O.N.: Mă gândeam la consultări neoficiale...

R.S.: Nu pe acest subiect.

"Alegerile parlamentare sunt esenţiale pentru Republica Moldova."
Radosław Sikorski
ministrul de Externe al Poloniei

"Separarea dintre Kosovo şi Serbia trebuie acceptată."
Radosław Sikorski
ministrul de Externe al Poloniei

Varşovia - Oxford şi retur

Radosław Sikorski, 47 de ani, este şeful diplomaţiei poloneze din anul 2007. Ca student a fost implicat în acţiunile mişcării Solidaritatea şi a emigrat în Marea Britanie în 1981, după instituirea legii marţiale în Polonia. A studiat filosofia, ştiinţele politice şi economice la University of Oxford, loc în care a stabilit legături strânse cu viitori lideri marcanţi ai scenei politice britanice, precum prim-ministrul David Cameron sau Lordul Primar al Londrei, Boris Johnson.

În anii 1980 a fost corespondent de război în Afganistan şi Angola, primind  Premiul World Press Photo în 1987. În 1990 a devenit consilierul magnatului presei Rupert Murdoch pentru investiţii în Polonia. În 2005 a intrat în cabinetul conservator al lui Jaroslaw Kaczynski. În 2007 s-a alăturat opoziţiei liberale, după un conflict cu şeful guvernului şi cu cel al informaţiilor militare în legătură cu planurile de instalare a scutului anti-rachetă în Polonia.