Primăvara arabă explodează în Siria

După intervenţia violentă a forţelor de ordine siriene, Parisul a cerut ieri Damascului să fie deschis dialogului şi schimbărilor democratice. Aproximativ 20.000 de persoane au participat ieri la funeraliile a nouă persoanele ucise miercuri la Daraa, în sudul Siriei.

 „Allah, Siria, libertate. Sângele martirilor nu a fost vărsat degeaba", scandau ei, pe drumul dinspre moscheea Omari către cimitir. Proteste sporadice au mai avut loc în Siria de la începutul acestui an, dar cele mai violente au fost cele de miercuri.

Citiţi şi:

FP: "Dacă Iranul ripostează, Arabia Saudită şi Bahrainul sunt de vină"

Siria intră şi ea în febra protestelor

Cel puţin 25 de persoane - potrivit unor surse medicale, 100 - potrivit unor martori oculari şi liderilor opoziţiei citaţi de AFP, au fost ucise de forţele de ordine în Daraa, nucleul mişcării de contestare a puterii, care a cuprins şi oraşele vecine, în pofida unei mobilizări masive a forţelor de securitate.

Doctorii nu mai fac faţă îngrijirii răniţilor   Foto: AFP

Şase dintre ei, printre care o femeie şi un medic, au fost ucişi chiar în moscheea Omari. Locuitorii din zonă susţin că doctorul Ali Ghassab Al-Mahamid se afla acolo pentru a îngriji răniţii şi nu avea nicio legătură cu protestele. „Nici nu ne dădeam seama de unde veneau gloanţele", „Oamenii cădeau seceraţi pe străzi. Nu ştim câţi au murit": sunt declaraţiile unor demonstranţi. Cum cei mai mulţi demonstranţi sunt tineri, părinţii s-au înghesuit ieri la clinicile şi morga din oraş pentru a-şi căuta copiii ce nu au mai ajuns acasă. Printre dispăruţi se numără şi un american, care studiază la Damasc. Pathik Root s-a transferat în capitala siriană după ce protestele egiptene l-au prins la Alexandria.

Implicarea Hezbollah

Poliţia siriană a confiscat arme şi bani  Foto: Reuters

Damascul a trimis 20 de camioane ale armatei pentru a păstra liniştea în oraşul aflat la circa 100 de kilometri de capitală. Locuitorii au observat un număr mare de lunetişti cu măşti negre pe faţă, plasaţi pe acoperişuri. Principalele zone de acces în oraş sunt păzite de armată. Magazinele şi şcolile au rămas închise ieri. Liderii opoziţiei siriene susţin că preşedintele Bashar Al-Assad foloseşte Hezbollahul pentru reprimarea protestelor din Daraa. Potrivit publicaţiei israeliene Ynet, membri ai Hezbollah cooperează cu forţele de securitate pentru a pune capăt manifestaţiilor. 

Un oficial sirian a declarat că veştile care vin dinspre Daraa sunt mincinoase, vinovate de violenţe fiind bandele înarmate. „Au făcut stocuri de arme şi muniţii în moschee, au răpit copii şi i-au folosit drept scuturi umane", a declarat oficialul citat de Reuters. Televiziunea de stat a prezentat imagini cu arme şi grenade care ar fi fost găsite de forţele de ordine în moschee. Un alt oficial a dat vina pe forţe străine, susţinând că peste un milion de SMS-uri, majoritatea din Israel, au fost trimise sirienilor pentru a-i îndemna la revoltă.

Zeci de arestări

Opozanţii regimului susţin că protestul lor este unul cât de poate de paşnic şi nu au niciun fel de arme. Autorităţile acţionează în Daraa după acelaşi scenariu din Egipt, Tunisia sau Libia, întrerupând curentul electric în cea mai mare parte a oraşului şi telefonia mobilă.

Opozanţii reuşesc să comunice prin intermediul Facebook, unde au creat un grup „Syrian Revolution 2011",  ce are peste 75.000 de susţinători. Amnesty International a alcătuit o listă cu 93 de persoane care au fost arestate luna aceasta în mai multe oraşe siriene, printre care Damasc, Alep, Daraa şi Hama. Numărul lor ar putea fi mult mai mare. Mulţi dintre ei sunt tineri de 14 şi 15 ani, studenţi, intelectuali şi jurnalişti.

Guvernatorul din Daraa, demis

Preşedintele Siriei, Bashar Al-Assad   Foto: Reuters

Preşedintele Bashar al-Assad l-a demis pe guvernatorul provinciei Daraa, Faisal Kalthoum. Demiterea guvernatorului este însă doar una dintre doleanţele protestatarilor. Ei cer încetarea represiunilor poliţiei secrete din provincie, conduse de unul dintre verii lui Al-Assad. Preşedintele a trimis în Daraa o delegaţie la nivel înalt pentru a discuta cu liderii locali şi a transmis condoleanţe rudelor celor decedaţi. Daraa, aflat în apropiere de graniţa cu Iordania, a fost mult timp un fief al partidului de guvernământ, care îşi recruta de aici cadre.

Confruntări în Yemen

Cel puţin trei persoane au fost rănite în urma confruntărilor de ieri dintre garda preşedintelui yemenit Ali Abdullah Saleh şi unităţi ale armatei care s-au alăturat opoziţiei.

Juppé avertizează Damascul

„Au loc schimbări importante. De mult timp, politica Franţei în lumea arabă a vizat stabilitatea. Astăzi, această politică este orientată spre ascultarea aspiraţiilor poporului", a declarat ministrul francez de Externe, Alain Juppé. El şi-a mai exprimat speranţa că Libia „va servi drept exemplu pentru regimurile autocratice de pretutindeni, inclusiv Siria şi Arabia Saudită". La rândul său, ministrul britanic de Externe, William Hague, a făcut apel la autorităţile siriene „să respecte dreptul poporului la proteste" şi Mark Toner, purtător de cuvânt al Departamentului de Stat american şi-a exprimat îngrijorarea faţă de situaţia din Siria.

Arme iraniene destinate Damascului, confiscate

Autorităţile turce au obligat un avion iranian care se îndrepta spre Siria, în noaptea de sâmbătă spre duminică, să aterizeze pe aeroportul din Diyarbakir, sud-estul ţării. În urma unui control amănunţit, în avion - un Iliuşin civil -, au fost descoperite lansatoare de rachete, mortiere, mitraliere Kalaşnikov şi muniţie, potrivit presei turce.

„Un control de rutină a descoperit materiale ce cădeau sub incidenţa sancţiunilor ONU impuse Iranului şi au fost confiscate", a declarat Selçuk Ünal, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Ankara. „Avionului i s-a permis părăsească Turcia pentru a se întoarce în Iran, dar fără materialul aflat la bord", a explicat Ünal, care nu a precizat despre ce fel de material este vorba. Agenţia Anatolia susţine că şapte persoane aflate la bord au fost arestate. Ministrul de Externe, Ahmet Davutoglu, a infirmat informaţia şi a subliniat că a fost vorba de o procedură de rutină aplicată oricărui avion ce tranzitează spaţiul aerian turc.

Iran şi Siria, sub lupa ONU

Marţea trecută un alt avion iranian care se îndrepta spre Siria a fost oprit pe aeroportul din Diyarbakir. Aparatul a fost reţinut o zi, timp în care echipe specializate au căutat materiale chimice şi nucleare, dar nu au găsit nimic. Iranul şi Siria sunt două ţări aliate care dau bătăi de cap Naţiunilor Unite. O rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU interzice Iranului comerţul de arme cu alte state. Siria se află în atenţia Naţiunilor Unite, pe motiv de ambiţii nucleare, acuzaţii respinse de Damasc.

La sfârşitul lunii trecute, Iranul şi Siria au semnat un acord pentru construirea unei baze navale iraniene permanente în portul sirian Latakia, de la Marea Mediterană. Potrivit portalului Debka, acordul istoric - Iranul urmând să aibă pentru prima dată ieşire la Mediterana - a fost semnat pe una dintre cele două nave iraniene ce au ajuns în Siria prin Canalul Suez, provocând „emoţii" Israelului.

Coaliţia atacă tancurile lui Gaddafi

După cea de-a cincea noapte de bombardamente, forţele occidentale au distrus „în întregime“ aviaţia militară a lui Gaddafi, potrivit contraamiralului american Gerard Hueber. Totuşi, ieri, un avion libian a fost doborât de aviaţia franceză. Au fost distruse, de asemenea, în anumite zone, tancurile, apărarea antiaeriană şi liniile de comunicaţie. „Azi-noapte, mai multe tancuri ale lui Gaddafi au fost distruse. Astăzi, pentru prima dată de o săptămână încoace, s-au redeschis brutăriile“, a explicat, pentru AP, un doctor din Misrata (cel de-al treilea oraş ca mărime al Libiei). Totuşi, au rămas neatinse vehiculele militare din oraş şi lunetiştii lui Gaddafi, care şi ieri au ucis zeci de civili. Luptele continuă şi la Ajdabiya şi în capitala Tripoli.

Proiectilele au fost lansate de coaliţia occidentală din aer şi de pe mare (de pe nave şi de pe submarine), relatează Associated Press. Şi navele militare NATO şi-au început patrularea pe coasta Libiei, dar pentru a impune embargoul privind armele. „Scopul este de a bloca fluxul de arme şi de mercenari către Libia“, a explicat românca Oana Lungescu, purtător de cuvânt al NATO. Până ieri, armele şi mercenarii continuau să ajungă în Libia, reiese din informaţiile serviciilor secrete occidentale.Între timp, confuzia este tot mai mare în cadrul coaliţiei occidentale. Criticat de opoziţia republicană şi presat de unele state arabe, preşedintele american Barack Obama refuză ca SUA să preia comanda operaţiunii. Obama a explicat ieri că în mod cert trupele americane nu vor intra pe teritoriul libian.