Siria intră şi ea în febra protestelor

Tensiunea a început să se simtă la Damasc, unde forţele de securitate monitorizează toate cartierele. Şapte protestatari au murit. Siria a fost şi ea atinsă de virusul revoltelor arabe. Protestele au început, în weekend, într-o localitate de la frontiera cu Iordania şi s-au extins spre alte oraşe.

De la sfârşitul săptămânii trecute, tensiunea este la apogeu între tineri şi forţele de ordine în regiunea Daraa, situată la 120 de kilometri la sud de capitala Damasc. Motivul: 15 elevi cu vârste cuprinse între 13 şi 15 ani sunt reţinuţi de poliţie, de aproape o lună, pentru că ar fi  scris pe ziduri sloganuri antiregim.

Familiile, rudele, prietenii tinerilor s-au adunat, de la sfârşitul săptămânii trecute, în fiecare zi, pentru  a cere eliberarea acestora. Intervenţia forţelor de ordine s-a soldat cu şapte morţi şi mai multe zeci de răniţi. Sâmbătă, funeraliile a doi dintre protestatari au atras peste 10.000 de persoane. De data aceasta, ei au cerut, în plus faţă de eliberarea tinerilor, ridicarea stării de urgenţă, eliminarea corupţiei, demiterea guvernatorului provinciei şi a şefului poliţiei, dar au denunţat şi monopolul exercitat de către un văr al preşedintelui în sectorul telefoniei mobile.

De duminică, tensiunile sunt în creştere. Protestatarilor din Daraa li s-au alăturat locuitori din satele vecine. Împreună au rupt cordonul de securitate al poliţiei, au atacat mai multe instituţii ale statului, între care şi clădirea tribunalului, sediul unei companie de telefonie mobilă deţinută de Rami Makhlouf, vărul preşedintelui, dar şi o reşedinţă a guvernatorului regiunii.

Într-o încercare de conciliere, preşedintele Bashar Al-Assad l-a demis pe guvernatorul provinciei, iar seara un camion de poliţie a eliberat mai mulţi copii în faţa moscheii. Ulterior, localnicii au descoperit că printre ei nu se afla niciunul dintre elevii arestaţi în urmă cu o lună, ci alţi tineri care fuseseră ridicaţi în timpul demonstraţiilor din ultimele zile.

Preşedintele, împotriva vărsării de sânge

După ce alte proteste au fost raportate în Homs, localitate din centrul ţării, în oraşul de coastă Banias, şi la Jassem, în sudul ţării, la Damasc, tensiunea a crescut vizibil. Forţele de securitate şi de poliţie în civil monitorizează constant toate cartierele capitalei.

Potrivit analistului Hazem Saghieh, în cazul în care rebelii libieni, ajutaţi acum de intervenţia militară a occidentalilor, îl înfrâng pe colonelul Gaddafi, protestatarii sirieni ar putea să se simtă încurajaţi. Dar el nu vede situaţia din Siria să urmeze cursul evenimentelor din Tunisia sau Egipt, unde preşedinţii Ben Ali şi Hosni Mubarak au demisionat, sub presiunea străzii.

Un oficial guvernamental a declarat că preşedintele Bashar al-Assad este categoric împotriva vărsării de sânge în Siria. Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, şi Statele Unite au considerat inacceptabile arestările arbitrare care au loc în Siria şi utilizarea forţei împotriva demonstranţilor paşnici. În februarie, un grup a lansat pe Facebook un apel la manifestaţii paşnice, sub sloganul  "Revoluţia siriană 2011".

Într-un comunicat postat pe site şi adresat preşedintelui Bashar Al-Assad se arată: „Nu suntem împotriva persoanei tale, ci împotriva corupţiei, a tiraniei şi împotriva faptului că familia ta şi apropiaţii tăi au acaparat bogăţiile". Orice perturbare în Siria ar putea avea repercusiuni dincolo de graniţele ţării, regimul de la Damasc fiind un aliat apropiat al Republicii Islamice Iran, un actor major în viaţa politică libaneză şi un sponsor al grupurilor islamiste palestiniene şi libaneze. Partidul Baas, la putere în Siria de aproape o jumătate de secol, guvernează în virtutea stării de urgenţă şi a interzis orice opoziţie, notează Reuters.

Franţa aşteaptă căderea liderului yemenit

În Yemen, protestele continuă, în ciuda reprimărilor violente ordonate de preşedintele Ali Abdallah Saleh. Aproximativ 60 de ofiţeri din cadrul armatei au dezertat şi s-au alăturat mişcării de protest. Franţa şi-a surprins luni aliaţii din UE, spunând public că preşedintele Yemenului, aflat la putere de 33 de ani, va cădea probabil, în urma revoltelor din ţară. „Avem coerenţă în ceea ce priveşte toate evenimentele din Orientul Mijlociu şi Mediterana. Vrem democraţie şi respectarea drepturilor omului pentru toţi oamenii din regiune", a declarat şeful diplomaţiei franceze, Alain Juppe.