Pregătiri de invazie în Libia

Comunitatea internaţională ia în calcul o operaţiune militară în Libia pentru a pune capăt masacrului pe care-l comite Gaddafi de peste două săptămâni. Forţele lui Gaddafi continuă să atace oraşele aflate sub controlul opozanţilor, crescând numărul victimelor. Situaţia din Libia e pe cale să provoace o criză umanitară de proporţii.

Teama că liderul libian este pe punctul de a-şi măcelări propriul popor este împărtăşită de numeroase state. În culisele Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, în care Libia este tema principală de discuţie, se conturează deja perspectiva unei intervenţii militare internaţionale în ţara africană.

Citiţi şi:

Toţi liderii UE se întrunesc pe 11 martie să discute situaţia din Libia
Trei lecţii oferite de revoltele din lumea arabă

Deşi în declaraţiile oficiale secretarul american de stat, Hillary Clinton, a negat vehement informaţiile potrivit cărora America s-ar pregăti de război, SUA şi-au repoziţionat deja forţele navale şi aeriene în jurul Libiei. „Efectuăm o redesfăşurare a forţelor noastre, pentru a avea spaţiu de manevră, în momentul luării deciziilor", a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de stat al Apărării de la Washington, David Lapan. Pentagonul a trimis portavioane în apropierea coastelor libiene şi este pe cale să trimită şi un batalion suplimentar de infanterie marină, oficial, în scop umanitar.

Soldaţi libieni antrenaţi de Londra

Rebelii, înarmaţi până-n dinţi   Foto: Afp

Ambasadoarea americană la ONU, Susan Rice, a anunţat că SUA discută cu NATO toate opţiunile, inclusiv militare, pentru rezolvarea situaţiei din Libia. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Jay Carney, a admis că „exilarea lui Gaddafi este o posibilitate reală, pentru a produce schimbarea".

Pentru a lansa o ofensivă aeriană, oficialii militari SUA pot folosi portavionul nuclear USS Entreprise, care se află, în prezent, în Marea Roşie, dar şi portelicopterul USS Kearsage, care are la bord aproximativ 2.000 de oameni. Premierul britanic David Cameron s-a asociat cererii preşedintelui francez Nicolas Sarkozy de a organiza, pe 11 martie, un summit extraordinar al Uniunii Europene pentru a decide o „strategie comună" asupra crizei libiene. Potrivit „Daily Mail", şeful Guvernului de la Londra a avertizat deja regimul Gaddafi cu o acţiune militară, dar şi instituirea unei zone de interdicţie aeriană şi livrarea de arme inamicilor săi.

Cameron a sugerat chiar că ar putea trimite în Libia trupe libiene antrenate în Marea Britanie, pentru a menţine pacea. El le-a ordonat comandanţilor armatei să stabilească planuri pentru o zonă de interdicţie aeriană. Dacă regimul Gaddafi ar trimite avioanele să atace protestatarii, aeronavele militare Typhoon ar putea interveni.

Atac lansat din Italia?

Avioanele ar staţiona, cel mai probabil, la baza Akrotiri din Cipru. Potrivit „Sky News" două avioane de alimentare, de tip VC10, se află, deja, în Cipru. Italia dă şi ea semne că este de acord cu această variantă. Un prim pas - Guvernul de la Roma a suspendat Tratatul de prietenie semnat cu Libia în urmă cu trei ani, care includea o clauză de neagresiune. Purtătorul de cuvânt al Ministerului italian de Externe a ţinut însă să sublinieze, într-un interviu la CNN, că nulitatea tratatului nu înseamnă „neapărat" lansarea unor operaţiuni SUA sau NATO în ţara din nordul Africii de pe teritoriul italian. Totuşi nu poate fi ignorată aşezarea strategică a mai multor baze NATO şi americane (Flota a VI-a) în Italia.

Gaddafi pierde puncte

Mai multe avioane militare au bombardat, ieri, la ordinul lui Gaddafi, oraşele Ajdabiya şi Az Zawiyah din apropierea Tripoli. Ţinta atacului soldat cu mai multe victime a fost un depozit de muniţie ajuns pe mâna rebelilor. „Am reuşit să respingem ofensiva. Am avariat un tanc, iar mercenarii au fugit", a relatat un opozant al regimului Gaddafi, citat de „Al Jazeera". „Însă ne aşteptăm la un atac de proporţii din partea forţelor de ordine", a adăugat el. Insurgenţii nu stau cu mâinile în sân. Ei au format o „Nouă Armată Libiană", la care s-au alăturat zeci de mii de poliţişti, soldaţi şi membri ai securităţii. Potrivit informaţiilor obţinute de „Daily Mail" rebelii au un arsenal impresionant - de la tancuri şi mitraliere până la arme antiaeriene. Ei se antrenează în taberele din estul ţării sub îndrumarea unor militari de carieră.

Gaz muştar contra rebelilor

Refugiaţi libieni   Foto: Reuters

În acest timp, Gaddafi l-a demis pe şeful serviciilor secrete, Abdallah Al-Senussi, şi l-a numit în locul acestuia pe Mansur Al-Qahsi, una dintre gărzile sale corp. Cu cât liderul libian se va simţiţi mai nesigur pe forţele pe care le mai are la dispoziţie, cu atât creşte riscul ca el să folosească arme chimice şi biologice împotriva propriului popor. Potrivit „Der Spiegel", Washingtonul şi-a exprimat deja îngrijorarea faţă de rezervele de iperită - aproximativ 9,5 tone - pe care le are Libia. Iperita, cunoscut şi sub numele de gaz muştar este o substanţă chimică foarte persistentă, al cărei efect durează mai multe zile, având efect demoralizant asupra trupelor adversare.

Conform acordului de dezarmare semnat de Tripoli, rezervele de iperită ar fi trebuit neutralizate demult. Cu negocieri la nivel diplomatic şi schimburi comerciale avantajoase pentru Occident, Libia a obţinut o amânare a „dezarmării finale" până în mai, anul acesta. Îngrijorările SUA par justificate în condiţiile în care Gaddafi a avertizat de mai multe ori, în ultimele zile, că „va lupta până la ultima picătură de sânge" şi că „va da foc Libiei, dacă poporul nu-l va urma". Diplomaţii occidentali şi-au exprimat temerea că liderul de la Tripoli este rupt de realitate, după declaraţiile acestuia că „poporul îl adoră şi este gata să-şi dea viaţa pentru a-l proteja".

Dialogul surzilor

Pentru a lansa o ofensivă militară în Libia, aliaţii NATO au nevoie de un mandat ONU şi de o declaraţie comună a Alianţei. Iar Germania, Franţa, Rusia şi China se opun ofensivei. Ultimele două pierd miliarde de dolari din cauza embargoului armelor impus Libiei. Şi fostul ministru de
Interne de la Tripoli, Abdel Fattah Younes, de partea rebelilor, susţine că „staţionarea unor trupe străine" în Libia este exclusă, cu mici
excepţii. „Dacă un pilot a fost nevoit să se catapulteze, el va fi găzduit şi protejat de noi", a declarat el.

Libienii, condamnaţi la foamete şi război

În timp ce colonelul Gaddafi, cu conturile şi bunurile din UE şi SUA blocate, îşi pune familia la adăpost - potrivit speculaţiilor, la Viena sau la Minsk - comunitatea internaţională avertizează asupra unei crize umanitare de proporţii în Libia. Peste 100.000 de oameni au fugit din ţară spre Egipt şi Tunisia, a declarat Valerie Amos, subsecretar general pentru probleme umanitare la ONU. Peste 61.000 de persoane au fugit spre Egipt şi până la 40.000 spre Tunisia, a adăugat ea. Alte 1.000 au intrat în Niger. Reprezentanta ONU a cerut ţărilor vecine cu Libia să menţină graniţele deschise pentru refugiaţii libieni. „Sunt foarte îngrijorată de informaţiile alarmante referitoare la violenţele care continuă", a mai spus ea, atrăgând atenţia că informaţiile indică sute de femei şi copii grav răniţi, care nu primesc niciun ajutor. Amos a explicat că prioritatea ONU este de a avea acces la Tripoli şi la zonele din vecinătatea capitalei pentru a oferi sprijin populaţiei. Materiale medicale au putut fi deja livrate în estul Libiei. Un avion civil de tip ATR42 a ieri dimineaţă de la baza militară Villacoublay, din apropiere de Paris, pentru a transporta ajutor medical din partea Franţei către Benghazi, via Cairo. Aparatul de zbor transportă cinci tone de material medical şi medicamente. Parisul a trimis spre Libia şi câţiva medici şi infirmiere, opt membri ai securităţii civile şi opt logisticieni.