„Plan global“ de salvare a zonei euro

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Degradarea rapidă a situaţiei din Spania şi veştile că Cipru este pe cale să ceară ajutor financiar de la UE îi forţează pe liderii europeni să accelereze pregătirea  unui program de integrare economică, bugetară şi bancară.

Un vast plan de reformă a Uniunii Europene este în curs de pregătire. Acesta va fi propus la summitul UE, de la sfârşitul lunii iunie. Acest proiect ar trebui să permită Madridului să accepte un plan de salvare bancară, pentru că tot mai mulţi analişti sunt de părere că Spania  va fi următorul stat-problemă din zona euro. Există zvonuri despre un „Maastricht II", o continuare a tratatului care a pus bazele monedei unice, care ar putea fi aprobat de liderii UE la întâlnirea din 28 - 29 iunie, urmând unei propuneri a preşedintelui Consiliului European, Herman van Rompuy, scrie ziarul economic „Dario Economico".

Potrivit acestui plan, UE s-ar dota cu un ministru coordonator pentru finanţele zonei euro, Comisia Europeană ar primi puteri extinse pentru a interveni nu doar pe bugetele naţionale, ci şi pe armonizarea taxelor şi impozitelor şi asupra contribuţiilor sociale şi a reformei pe piaţa muncii.

VEZI legile cu care UE deja poate controla bugetele naţionale

Herman van Rompuy  a confirmat cele scrise de presă, declarând, ieri, cu ocazia summitului UE-Rusia de la Sankt-Petersburg  că zona euro îşi propune să vină, până la sfârşitul anului, cu un nou plan privind o integrare economică mai profundă, după ce, în luna iunie, va conveni ce elemente trebuie să includă şi cum trebuie puse în aplicare. „Vom adopta noi decizii pentru creşterea economică şi crearea unor noi locuri de muncă. Ne confruntăm cu provocări sistemice în Uniunea Europeană. (...) Trebuie să consolidăm uniunea monetară, sistemul bancar, să realizăm noi procese integraţioniste în această privinţă", a spus Herman van Rompuy.

Mai puţină suveranitate

O astfel de abordare înseamnă că statele membre trebuie să accepte din nou o cedare de suveranitate, de data aceasta  asupra economiilor naţionale, chestiune sensibilă şi în cazul precedentelor schimbări din cadrul UE: pactul fiscal şi cel de stabilitate.  De altfel, această temă, alături de noi propuneri privind managementul băncilor europene în criză, erau şi pe agenda preşedintelui Comisiei Europene, Jose Barroso care, după summitul de la Sankt-Petersburg, avea programată luni seară o discuţie la Berlin cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei. Germania şi-ar putea reconsidera opoziţia faţă de eurobonduri doar după ce procesul de întărire a instituţiilor europene se va încheia.



Divergenţele dintre liderii europeni privind strategia de soluţionare a crizei datoriilor de stat au continuat să împingă în jos bursele şi moneda euro în şedinţa de ieri, după scăderi puternice, peste noapte, pe pieţele asiatice. Protagoniştii sfârşitului de săptămână au fost cancelarul german Angela Merkel, premierul spaniol Mariano Rajoy şi ministrul francez al Finanţelor, Pierre Moscovici, ale căror declaraţii subliniază atât dificultăţile de ordin politic care împiedică statele din zona euro să stabilească un plan anticriză decisiv, cât şi izolarea liderului german în dezbaterea ideologică privind cea mai bună abordare a problemelor economice şi financiare cu care se confruntă blocul monetar.

Săptămâna aceasta, Comisia Europeană va mai face un pas spre uniunea bancară, adoptând rezoluţia care ar permite băncilor să autofinanţeze viitoarele salvări fără a se recurge la banii plătitorilor de taxe. Alţi paşi plănuiţi de Van Rompuy ar include un fond de garantare a depozitelor la nivel european şi o întărire a supervizării băncilor.

Managementul de criză al băncilor

La Bruxelles, colegiul comisarilor are pe agenda de miercuri un subiect extrem de sensibil: managementul de criză al băncilor europene şi regulile sale. Propunerile Executivului UE vor răspunde la întrebările legate de cum pot şi cum trebuie să răspundă statele membre la viitoarele consecinţe ale crizei. Noile reguli vor da puteri mai mari autorităţilor naţionale pentru a interveni şi preveni prăbuşirea unor bănci şi merg până la a acorda drepturi în privinţa managementului bancar. Potrivit „Wall Street Journal", noua legislaţie dă posibilitatea intervenţiilor înainte ca o bancă să intre în incapacitate de plată şi va trebui pusă în aplicare în economiile naţionale până la 31 decembrie 2014.

"Ne confruntăm cu provocări sistemice în UE. Trebuie să consolidăm uniunea monetară şi sistemul bancar.''
Herman van Rompuy preşedintele Consiliului European

Parteneriatul cu Rusia, doar că Putin nu e mulţumit de discuţiile pe vizele pentru Europa

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat, ieri, în cadrul summitului Rusia-UE ce a avut loc la Sankt-Petersburg că parteneriatul adevărat este imposibil atât timp cât există bariera vizelor pentru cetăţenii Rusiei care vor să circule în statele  UE. Drept exemplu, Putin a dat recenta sa vizită în Europa: jurnaliştilor de la Kremlin li s-au eliberat vize doar pentru o singură zi şi ea expira exact în preajma începerii conferinţei de presă.

image

Referindu-se la parteneriatul Rusiei cu UE, Putin a reamintit că circa 50% din schimbul de mărfuri al Rusiei merge spre UE. El a mai anunţat că s-a încheiat construirea celei de-a doua ramificaţii a gazoductului Nord Stream, iar construirea South Stream trebuie să înceapă la sfârşitul anului. Preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, nu a putut să schimbe poziţia Rusiei faţă de Siria.



Noile victime ale crizei apar odată cu slăbirea sistemului bancar

Termenul-limită dat de UE pentru recapitalizarea băncilor europene  expiră la 30 iunie şi arată care sunt economiile fragile şi unde există în continuare risc de contagiune către alte state membre. Spania este în cea mai delicatată situaţie şi ar putea avea nevoie de ajutor din fondul de urgenţă al UE pentru sistemul său bancar slăbit. Portugalia a injectat 6,6 miliarde de euro în sistemul bancar naţional, iar Ciprul, atins de contagiune din cauza Greciei, recunoaşte că nu va avea altă soluţie de împrumut decât un ajutor european. „Cipru ar putea fi următorul stat membru care să aibă nevoie de ajutorul financiar al UE pentru ca sectorul său bancar să poată să facă faţă impactului crizei din Grecia, a declarat Panicos Demetriades, guvernatorul Băncii Centrale a Ciprului, pentru „Financial Times".

Demetriades a recunoscut că deadline-ul de la sfârşitul acestei luni pentru recapitalizarea băncilor înseamnă că Cipru trebuie să găsească cel puţin 1,8 miliarde de euro pentru Cyprus Popular Bank, a doua cea mai mare bancă a ţării.

Ciprul, lovit de criza grecească

Termenul-limită pentru recapitalizarea băncilor vine exact în momentul în care Cipru va prelua preşedinţia UE şi pune ţara, care a refuzat până acum asistenţa europeană preferând să se împrumute de la Rusia, într-o nouă postură. Ciprul are peste 25 de miliarde de euro implicate în datoria Greciei şi o sensibilitate aparte la problemele sectorului financiar văzute ca principal motor al economiei. Reprezentanţi ai Guvernului cipriot au declarat, în preajma pregătirilor pentru preluarea preşedinţiei rotative a UE (n.r.   - care le va reveni de la 1 iulie), că „din fericire" nu toată economia depinde de sistemul financiar.

„Nu este ceva cu care să ne descurcăm singuri", a precizat oficialul guvernului de la Nicosia întrebat despre eventualitatea ieşirii grecilor din zona euro şi impactul asupra sistemului bancar al Ciprului, foarte dependent de Grecia.

Investitorii aşteaptă indicii privind intenţia BCE de a ajuta Grecia să evite falimentul

Cyprus Popular Bank este cea mai expusă la criza datoriilor din Grecia, dintre cele trei mari bănci cipriote. Banca a înregistrat pierderi-record în 2011, de aproximativ 3,6 miliarde de euro. În 14 mai, Cyprus Popular Bank a anunţat că negociază cu Ministerul de Finanţe şi Banca Centrală a Ciprului o posibilă recapitalizare, deoarece are nevoie de 1,35 miliarde de euro pentru a îndeplini cerinţele UE privind capitalul.

Banca discută cu oficialii de la Nicosia posibilitatea unei garanţii de stat în vederea majorării capitalului, pentru a atrage investitori privaţi şi a reduce valoarea sumei pe care statul ar trebui să o aloce băncii.

Băncile din Uniunea Europeană trebuie să-şi majoreze capitalul cu 106 miliarde de euro până la sfârşitul lui iunie 2012, într-o încercare de a restabili încrederea investitorilor într-un sector afectat de criza datoriilor din zona euro, a anunţat Autoritatea Bancară Europeană. EBA nu a precizat care este suma de care are nevoie fiecare bancă în parte.

6,6 miliarde de euro a injectat Portugalia în sistemul bancar naţional.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite