Legile cu care UE controlează bugetele naţionale au fost votate de Consiliul miniştrilor de finanţe

Cheltuielile UE pe fiecare ţară

Consiliul miniştrilor de finanţe a aprobat astăzi, la Luxemburg, aplicarea pachetului de şase legi care permite Bruxelles-ului un control mult mai mare asupra bugetelor naţionale.

Consiliul a confirmat astăzi acordul la care a ajuns cu Parlamentul European în privinţa aşa numitului Pachet de măsuri pentru consolidarea guvernanţei economice în UE, în special în zona euro.

Măsurile stabilite în pachetul de legi se aşteaptă să asigure coordonarea necesară la nivel de UE pentru evitarea unor dezechilibre bugetare. Pachetul a fost votat de Parlament pe 28 septembrie după un an de negocieri între instituţiile UE, politicieni şi statele membre.

Aceleaşi ţinte bugetare

Cele mai importante obiective ale pachetului de legi se referă la un control mai strict şi timpuriu al datoriilor fiecărui stat membru, obligă ţările UE să intervină dacă apar dezechilibre bugetare şi să raporteze corect statisticile naţionale. Documentul prevede aceleaşi ţinte bugetare pentru statele UE: deficit bugetar de cel mult 3 la sută din Produsul Intern Brut şi un nivel al datoriei maxim de 60 la sută din PIB.

De această dată, ţările care încalcă regulile vor putea fi însă sancţionate. Un nou sistem de vot nu le va mai permite miniştrilor de finanţe să blocheze astfel de avertismente în Consiliul European, aşa cum s-a întâmplat. În cazul în care Comisia Europeană consideră că există pericol de derapaj într-un stat membru şi cere pornirea procedurilor de control şi sancţionare, Consiliul nu se poate opune decât cu majoritate de voturi. În acest caz, Consiliul trebuie să-şi explice public decizia. Această prevedere urmăreşte ca niciun stat să nu poată fi protejat, prin aranjamente de culise. Parlamentul European a câştigat dreptul de a audia public miniştrii de finanţe ai statelor care au primit un avertisment, în ciuda opoziţiei statelor membre.

Euroaleşii au mai cerut ca nu doar statele care au deficit să fie avertizate, ci şi cele cu surplusuri de cont curent, care ar putea genera şi ele dezechilibre economice. Inclusiv ţărilor precum Germania şi Olanda li se va putea cere să facă reforme. Pachetul celor şase legi va ajunge la vot la primul Consiliu economic, programat pe 4 octombrie. Dacă ţintele expuse în acest pachet sunt valabile pentru toţi cei 27, sancţiunile privesc, deocamdată, doar statele din zona euro.

Cele mai importante schimbări:

- Bugetele naţionale vor fi raportate la Bruxelles pentru coordonarea politicilor economice.
- Programele de reformă ale fiecărui stat pot fi supravegheate de Bruxelles.
- Comisia Europeană va avea puteri sporite şi va putea cere, oricărui stat membru, mai multe informaţii decât era prevăzut anterior
- Statele membre trebuie să folosească şi să raporteze indicatori mult mai rafinaţi pentru verificarea dezechilibrelor macroeconomice, astfel încât
Comisia Europeană nu se va uita doar la datele macroeconomice pur statistice, dar şi la efecte colaterale ale politicilor naţionale în statele membre, la economia reală şi la alţi indicatori sociali.
- Comisia Europeană va putea trimite misiuni de supraveghere în statele membre se introduce o nouă amendă (de 0,2% din PIB) în cazul prezentării de statistici frauduloase de date privind deficitele şi datoria.
- Se introduc sancţiuni de 0,1% din PIB în cazul în care un stat membru nu acţionează conform recomandărilor pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice.
- Statele membre trebuie să crească independenţa organismelor de statistică şi să informeze Comisia în legătură cu orice schimbări rezultate din negocierile cu partenerii sociali, în legătură cu cheltuielile publice.

Barroso: Dacă decizia nu se mută la Bruxelles, UE se poate destrăma

„Ne confruntăm cu cea mai mare provocare din istoria Uniunii noastre. Criza financiară, economică şi socială a dus la o criză de încredere fără precedent în ultimele decenii. Multe dintre realizările de care Europa era mândră, cum ar fi euro, Schengen, libera circulaţie a persoanelor - sunt sub presiune", a avertizat Barroso (foto) în discursul anual privind starea Uniunii Europene. „Dacă nu mergem pentru integrare, riscăm să se producă fragmentarea. Este vorba de voinţă politică. Acesta este testul pentru întreaga noastră generaţie", a spus şeful CE.

Preşedintele Comisiei Europene a spus că, odată ce zona euro va fi complet echipată cu instrumentele care să asigure integrarea şi disciplina bugetară datoria comună nu va mai fi o problemă. Condiţia este ca eurobondurile - variantă cu care Germania nu este de acord, să fie „bondurile de stabilitate" care îi răsplătesc pe cei care respectă regulile şi îi descurajează pe cei care nu o fac.