Nicolas Sarkozy ne trimite ţiganii înapoi la pachet
0Autorităţile franceze au anunţat că vor dărâma taberele de rromi amplasate ilegal şi vor expulza imediat ţiganii care comit infracţiuni spre ţările lor de origine.
După reuniunea pe tema ţiganilor, de ieri‑seară, de la Palatul Elysée, care a durat o oră şi jumătate, ministrul francez de Interne, Brice Hortefeux, a anunţat o serie de măsuri destinate combaterii „delincvenţei" ţiganilor.
Mai citiţi şi:
Guvernul francez: "Aşteptăm poliţişti din România să aresteze romii"
În următoarele trei luni, Guvernul francez va desfiinţa 300 de tabere ilegale ocupate de ţigani, iar cei care comit delicte vor fi repatriaţi „aproape imediat" în ţările lor de origine, notează AFP. Ministrul francez de Interne, Brice Hortefeux, susţine că taberele sunt adesea „surse de trafic ilicit, de exploatare a copiilor în scopul cerşetoriei, prostituţiei sau delincvenţei."
Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, avertizase, înaintea reuniunii, că unii dintre membrii grupurilor de nomazi reprezintă, prin comportamentul lor, o „problemă de securitate", evocând violenţele pretrecute săptămâna trecută într-o localitate din centrul ţării, unde o secţie de poliţie a fost atacată de mai mulţi indivizi mascaţi, în urma morţii unui tânăr rrom, ucis de poliţie în timpul unei urmăriri.
Legea imigraţiei, modificată
Şeful statului francez a cerut totodată instituirea unei reforme legislative care să facă mai eficientă modalitatea de evacuare a taberelor ilegale. Zece inspectori fiscali vor fi însărcinaţi special să controleze situaţia persoanelor care trăiesc în aceste tabere. Urmează ca legea imigraţiei să fie amendată până la sfârşitul anului, pentru a facilita expulzarea.
Pe lângă aceasta, doi miniştri francezi vor veni în curând în România pentru a întări cooperarea franco-română în chestiunea ţiganilor, potrivit RFI. Cei doi oficiali sunt Pierre Lellouche, secretar de stat pe afaceri europene şi Eric Besson, ministrul Imigraţiei. În plus, Sarkozy a cerut Parlamentului să voteze, la începutul toamnei, convenţia dintre Franţa şi Romania care va facilita repatrierea în ţara de origine a minorilor români izolaţi ce ajung adesea victime ale traficanţilor de persoane.
Parisul mai vrea poliţişti români
Printre măsurile anunţate de guvernul francez, se numără şi intensificarea cooperării poliţieneşti cu România. Franţa va cere ca 20 de poliţişti români şi bulgari să fie trimişi în regiunea pariziană. La rândul său, Parisul va propune ca poliţişti francezi să fie trimişi în România şi Bulgaria pentru a ajuta în lupta împotriva traficului de diverse tipuri.
Opoziţia şi unii analişti politici din Franţa susţin că „stigmatizând o comunitate întreagă - chiar dacă respinge această acuzaţie - preşedintele Nicolas Sarkozy ar umări obiective electorale". Repunerea pe tapet a chestiunii sensibile a securităţii şi a combaterii delincvenţei - teme dragi electoratului său dar şi celui de extremă dreapta - îi permite lui Sarkozy să-şi pregătească, încet, dar sigur, terenul pentru prezidenţialele din 2012.
Bruxelles-ul se spală pe mâini
Expulzarea rromilor este o problemă care ţine de competenţa autorităţilor naţionale, acestea fiind libere să decidă cum să aplice dispoziţiile legislative, a declarat, ieri, Matthew Newman, purtătorul de cuvânt al comisarului responsabil pentru Justiţie, Drepturi Fundamentale şi Cetăţenie, Viviane Reding. Întrebat dacă, din perspectiva legislaţiei europene, Franţa poate decide să expulzeze rromi, atât timp cât aceştia sunt cetăţeni ai unor state membre UE şi au dreptul la liberă circulaţie, Newman a precizat că trebuie analizat fiecare caz individual şi că această situaţie este exclusiv de competenţa Franţei, iar Comisia Europeană „nu poate merge mai departe".
„Trebuie studiat fiecare caz în parte. Trebuie făcut şi un test al proporţionalităţii, de fiecare dată când se pune problema expulzării. Acest test presupune să te uiţi la caz în întregul său, dacă există un istoric infracţional al individului, dacă acuzaţiile sunt grave, toate acestea fiind analizate de stat. Noi nu suntem aici să tratăm problema rromilor. Asta este problema fiecărui guvern", a subliniat Newman.
Bani aruncaţi
8.000 de rromi din Franţa au fost trimişi acasă în România în 2009, contra sumei de 300 de euro de adult şi 100 de euro de copil, plus bilet de avion, dar aproape două treimi dintre ei au revenit ulterior în Franţa. Anul trecut, Parisul a cheltuit peste 9 milioane de euro pentru repatrierea acestora.
Presa franceză este împărţită
Deciziile adoptate de autorităţile franceze privind situaţia ţiganilor au fost comentate pe larg de presa franceză. „Sarkozy nu cedează în faţa stângii", scrie cotidianul „Le Figaro". Publicaţia o citează şi pe vicepreşedinta formaţiunii de extremă-dreapta Frontul Naţional, Marine Le Pen, potrivit căreia reuniunea de la Palatul Elysée a fost o „mascaradă". „Les Echos" explică noţiunea de „nomazi" şi „rromi" Astfel, nomazii sunt o categorie administrativă din 1969, formată în majoritate din francezi. Denumirea de „rrom" s-a impus începând din 1971, notează publicaţia.
„Cam multă ceaţă în jurul întâlnirii lui Sarkozy privind persoanele nomade", scrie „Le Point", care adăugă că „această reuniune a fost prea grăbită". „Le Parisien" scrie că asociaţiile pentru apărarea drepturilor rromilor au denunţat „declaraţia de război" a preşedintelui şi „incitarea la ură" din afirmaţiile sale privind comportamentul nomazilor.
Ziarul notează totodată că ONG-urile au cerut să fie primite la Elysée. Cotidianul „Libération" notează, la rândul său, că opoziţia şi asociaţiile ce apără drepturile rromilor au criticat „stereotipurile", „stigmatizarea" şi „delirul paranoic" din timpul reuniunii de la Palatul Elysée.
Comentariu: Trei tipuri de expulzare legală
Marcel Ardelean, Comisar şef, Ataşat de afaceri interne la Ambasada României din Paris
Ofiţerii români de legătură asistă autorităţile franceze la toate acţiunile care vizează cetăţenii români. Poliţiştii români participă şi la interpelări şi, dacă este nevoie, şi la evacuarea taberelor de rromi. Este greu să estimăm câţi rromi se vor întoarce acasă în urma desfiinţării celor 300 de tabere. În acestea trăiesc rromi şi din Bulgaria sau Slovacia.
În Franţa există trei instrumente legale de trimitere acasă a cetăţenilor străini. Primul este expulzarea forţată - nominal şi pusă în practică în cazul unei şederi ilegale sau în cazul comiterii unei infracţiuni. Al doilea instrument este aşa-numita repatriere în baza acordului de readmisie semnat de Franţa şi România în urmă cu mai mulţi ani. Persoana vizată de repatriere primeşte mai întâi o notificare de la Prefectură, apoi situaţia îi este reverificată după un timp şi, dacă se mai află pe teritoriul francez, i se pune în vedere întoarcerea acasă la ordinul prefectului.
În al treilea rând vorbim despre repatrierea amiabilă, pentru care romii primesc un bilet de avion gratuit şi un ajutor de 300 de euro. Această soluţie nu a dat rezultatele scontate, pentru că au existat cazuri în care rromii repatriaţi s-au reîntors în Franţa tocmai pentru a primi din nou acest ajutor bănesc.
Toată această extensie a prezenţei rromilor români în Franţa s-a înregistrat odată cu măsurile luate de autorităţile italiene împotriva lor începând din 2008. Rromii au găsit astfel un debuşeu în Franţa.
Românii şi bulgarii îşi triază romii
Guvernul român şi cel bulgar au reacţionat diferit în privinţa măsurilor împotriva rromilor din Franţa. Bucureştiul şi Sofia îşi numără însă împreună ţiganii şi se pregătesc pentru repatrierea lor. Premierul Emil Boc (foto) a apreciat că problema rromilor este una care priveşte nu doar România, ci toate ţările UE. „Cred că România, împreună cu toate celelalte ţări europene au o obligaţie comună în privinţa romilor", a declarat Boc. Europarlamentarul PDL Cristian Preda susţine că incriminarea tuturor românilor va crea o imagine proastă Guvernului de la Paris.
„Nu ar fi deloc bine să fie pedepsiţi toţi românii, ar fi absurd şi foarte prost văzut", a declarat Preda jurnaliştilor de la „Libération". „Nu confundaţi rromii cu românii", a avertizat Preda. Renate Weber, eurodeputat PNL, susţine că măsurile sunt discriminatorii pentru că vizează o etnie. Ea susţine că măsurile luate de Franţa seamănă cu cele practicate de Italia în urmă cu doi ani, când rromii au fost amprentaţi şi expulzaţi. „Măsurile sunt incredibile şi ridicole.
Cum să trimiţi Fiscul în taberele de rromi să verifice dacă au maşini luxoase?", comentează Weber. Ea critică şi UE pentru că nu a fost în stare să elaboreze o strategie pentru rromi. Guvernul de la Sofia a reacţionat moderat. „Colaborăm cu colegii noştri români pentru a‑i repatria pe rromii care au încălcat legea. Încercăm să stabilim câţi dintre ei sunt cetăţeni bulgari, câţi români", a declarat ministrul bulgar de Interne, Ţvetan Ţvetaniov.
Se încarcă comentariile...
