NATO pregăteşte viitoarele conflicte

Preşedintele afgan vrea reducerea operaţiunilor militare internaţionale din ţara sa. Noul concept strategic, scutul antirachetă şi implicarea Rusiei, precum şi  retragerea din Afganistan sunt principalele teme abordate la summitul de la Lisabona. 

Secretarul general al ­NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat că membrii Alianţei trebuie să fie dispuşi şi capabili să-şi exercite puterea militară „dincolo de propriile graniţe" pentru a putea combate ameninţări precum terorismul şi atacurile cu rachete, scrie „The Daily Telegraph".

Mai citeşte şi:

Rasmussen: NATO nu are "nevoie" să numească ţările împotriva cărora ar opera scutul
NATO: cel mai complet parteneriat

„Misiunea noastră de bază va rămâne apărarea teritoriului şi cetăţenilor noştri. Dar trebuie să înţelegem că în lumea modernă trebuie să acţionăm dincolo de propriile frontiere pentru a putea să le protejăm şi să le apărăm", a precizat liderul Alianţei.

Declaraţia făcută cu puţine ore înainte de debutul summitului de la Lisabona survine în contextul în care mai multe membre din Europa au sugerat că NATO ar trebui să se focalizeze pe apărarea propriului teritoriu.

Referindu-se la cel de-al şaptelea concept strategic, Rasmussen a precizat că obiectivul acestuia este „să pregătească Alianţa pentru abordarea noilor provocări de securitate", de după conflictul afgan: atacuri teroriste, cu rachetă sau atacuri cibernetice. De altfel, războiul din Afganistan este unul dintre subiectele fierbinţi ale summitului care se încheie astăzi.

„Tati" vrea să plece

Atât preşedintele Hamid Karzai, care se întâlneşte astăzi cu Obama, cât şi liderii NATO par a fi căzut de acord asupra faptului că afganii trebuie lăsaţi să se descurce singuri. „Tati se pregăteşte să îndepărteze roţile ajutătoare... începând din iulie anul viitor, aşa că ar fi bine să învăţaţi să mergeţi pe bicicletă", a explicat, plastic, vicepreşedintele american, Joe Biden, decizia de a începe retragerea celor 140.000 de trupe internaţionale din Afganistan în 2011.

Conform planului, până în 2014 forţele de securitate afgane ar trebui să preia controlul total. Biden a lăsat să se înţeleagă că retragerea se va face indiferent dacă afganii sunt sau nu pregătiţi pentru a-şi purta singuri de grijă, vicepreşedintele notând că în Irak lucrurile sunt mult mai stabile.

Analiştii sunt sceptici însă cu privire la situaţia din Afganistan, mai ales că interviul lui Karzai acordat „The Washington Post" a ridicat noi semne de întrebare. „A venit timp ca operaţiunile militare să fie reduse", a declarat liderul de la Kabul.

El a mai vorbit de teroarea raidurilor şi a arestărilor nocturne împotriva talibanilor, apreciind că aceste acţiuni ar trebui făcute de afgani, nu de trupele străine. Experţii sunt îngrijoraţi nu că talibanii vor învinge trupele - fie internaţionale, fie afgane - pe câmpul de luptă, ci de faptul că guvernul lui Karzai nu va fi capabil să ofere securitatea şi justiţia necesare pentru o bună guvernare a ţării.

Undă verde pentru scut

Potrivit „Le Figaro", Germania şi Franţa au renunţat în ultimul moment la pretenţiile pe care le aveau pentru a-şi da acordul asupra viitorului scut al Alianţei. La ultimele negocieri privind noul Concept Strategic, Berlinul a renunţat să mai condiţioneze scutul antirachetă de un angajament colectiv privind dezarmarea nucleară, iar Parisul nu a mai insistat ca apărarea antirachetă să fie considerată doar o completare la disuasiunea nucleară, scrie „Le Figaro", care a consultat textul noului concept.

Astăzi, liderii NATO vor încerca să-l convingă pe preşedintele rus, Dmitri Medvedev, de eficacitatea sistemului de apărare antirachetă, la care Rusia a fost invitată să ia parte. Reacţiile ruse din ultima vreme la adresa scutului - ale cărei componente vor fi instalate şi în România - nu au mai fost atât de dure, dând speranţa unor discuţii preliminare la Lisabona.

În plus, Obama a promis ieri că Senatul american va ratifica Tratatul de reducere a armelor strategice. Ambasadorul rus la NATO, Dmitri Rogozin, a declarat că Rusia ar putea semna în curând cu NAMSA (Agenţia pentru înzestrare şi întreţinere a NATO) un acord privind comerţul cu arme. „Cu un inamic poţi face comerţ cu grâne, dar nu cu arme", a explicat Rogozin.

Balcanii de Vest

Din partea României participă preşedintele Traian Băsescu, ministrul de Externe, Teodor Baconschi, şi cel al Apărării, Gabriel Oprea. Băsescu a precizat că România va susţine ca statele din Balcanii de Vest să aibă perspectiva integrării în NATO.