Rasmussen: NATO nu are "nevoie" să numească ţările împotriva cărora ar opera scutul

Rasmussen (dreapta) vrea includerea Rusiei în scutul antirachetă

Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Anders Fogh Rasmussen, a afirmat că NATO nu are "nevoie" să numească ţările împotriva cărora ar putea opera viitorul scut antirachetă,

"Adevărul este că mai mult de 30 de ţări au sau aspiră să obţină tehnologia în vederea unui atac cu rachete. Nu există niciun motiv pentru a numi vreo ţară în mod deosebit, pentru că există deja multe dintre acestea", a declarat Anders Fogh Rasmussen, într-o conferinţă de presă susţinută la Bruxelles, relatează DPA.

Viitorul scut antirachetă al Alianţei Nord-Atlantice se bazează în mare parte pe tehnologia SUA, iar unii diplomaţi au afirmat că Washingtonul a făcut iniţial presiuni pentru ca Iranul să fie numit principala sursă a ameninţării unui atac cu rachete, la summitul NATO care va avea loc la Lisabona la sfârşitul acestei săptămâni. Turcia s-a opus însă, de teama unor tensiuni cu ţara vecină.

În discursurile anterioare, Rasmussen, care va prezida vineri şi sâmbătă summitul NATO de la Lisabona, a numit Iranul drept o posibilă ameninţare a unui atac cu rachete.

În cadrul conferinţei, Rasmussen a afirmat că ţările NATO şi Rusia vor lansa, la Lisabona, un studiu comun asupra posibilităţii de a-şi uni sistemele de apărare antirachetă, cu scopul protejării teritoriilor lor.

"Acest lucru demonstrează clar că sistemul nostru de apărare antirachetă nu este îndreptat împotriva Rusiei", a adăugat el, citat de AFP.

Cu câteva ore înainte de a se întâlni cu preşedintele rus, Dmitri Medvedev, liderii celor 28 de ţări NATO  vor adopta, mai întâi, în cadrul unei reuniuni a membrilor organizaţiei, în capitala portugheză, hotărârea de principiu de a dota Alianţa Nord-Atlantică cu un scut antirachetă menit să protejeze Europa.

Secretarul general a opinat că la Lisabona se va asista la "o nouă lansare (a relaţiilor) între Rusia şi NATO" şi chiar "între Rusia şi Occident" în general.

Totodată, Rasmussen a mai susţinut că s-a discutat cu aliaţii despre un compromis privind arma atomică şi scutul antirachetă.

"Personal, eu cred că apărarea antirachetă ar putea să fie un (element) complementar pentru disuasiune", a spus Rasmussen.

Franţa şi Germania au poziţii diferite în acest sens. Dacă Parisul susţine rolul-cheie al disuasiunii nucleare, Berlinul intenţionează să substituie, în mod progresiv, apărarea antirachetă şi să înscrie dezarmarea atomică în programul NATO.

Franţa este sceptică cu privire la obiectivul unei lumi dezarmate nuclear, în pofida faptului că preşedintele american, Barack Obama, a relansat această perspectivă la Praga, în aprilie 2009, vorbind despre "opţiunea zero", adică eliminarea, în final, a tuturor armelor nucleare.