Muncitorii chinezi învaţă să facă grevă

Muncitorii de rând, fără ajutorul sindicatelor arondate Partidului Comunist, şi-au cerut pentru prima dată drepturile salariale prin încetarea lucrului. Grevele în premieră din ultimele două luni sunt „creaţia“ tinerei generaţii de muncitori, sătui să reprezinte o armată amorfă şi prost plătită.

Primii „răsculaţi" au fost angajaţii uzinei Honda din Foshan, provincia Guangdong, care au oprit lucrul la 17 mai şi au cerut creşterea salariilor, situate între 146 şi 292 de dolari pe lună. Cum aici se fabricau piese, oprirea lucrului a afectat patru uzine de asamblare ale aceleaşi companii.

Prin urmare, conducerea s-a văzut nevoită să accepte destul de repede o creştere salarială de 35%. Încurajaţi de succesul colegilor din Foshan, la 28 mai, 1.000 de angajaţi ai Beijing Xingyu, producător de piese auto pentru Hyundai, au declanşat şi ei o grevă spontană, soldată cu o primă creştere salarială de 15%, şi o a doua tranşă de 10%, în iulie.

Citiţi şi:

China continuă să sfideze criza

China a pus ochii pe Grecia

China poate reaprinde criza globală

Mişcări similare au avut loc şi la alte companii, nu numai din industria auto, marcând începutul unor noi relaţii de muncă în China, apreciază Chang Kai, profesor la Universitatea Populară din Beijing.

El a participat la negocierile dintre muncitori şi angajatori în calitate de consilier juridic şi a rămas cu impresia că aceste greve, izolate şi spontane pentru început, se vor transforma în proteste colective, pe măsură ce chinezii conştientizează faptul că sunt prost plătiţi şi nu-şi pot cere drepturile în acest mod oarecum stângaci, în comparaţie cu demonstraţiile de forţă ale unor sindicate puternice, precum cele greceşti sau germane. 

Sindicatul partidului unic

În China funcţionează mai multe sindicate. Toate însă sunt afiliate la Federaţia naţională a sindicatelor chineze, controlată strict de Partidul Comunist. În 1989, a existat o tentativă de înfiinţare a unor sindicate independente, dar iniţiatorii au fost aruncaţi după gratii.

Teoretic, organizaţiile sindicale „reprezintă şi apără drepturile şi interesele legitime ale muncitorilor", notează publicaţia „Caixin Wang", preluată de „Le Courrier International".

Vorbe goale. În realitate, liderii sindicali sunt mai apropiaţi de conducerile companiilor, decât de muncitori. De altfel, sindicatele nu au jucat niciun rol în recentele greve, sau „opriri ale lucrului" cum le-a numit presa chineză, evitând expresia capitalistă.  

Nimic ilegal

Ideea că grevele sunt ilegale în China este una eronată, susţine profesorul Chang Kai. Nicăieri în lege nu scrie că grevele sunt interzise sau constituie un delict. Motiv pentru care Beijingul a evitat să critice mişcările de protest. Şi nu o va face atât timp cât nu vor apărea noi tentative de înfiinţare a unor sindicate independente, iar revendicările vor fi doar economice, nu şi politice, notează Reuters. În caz contrar, se va lăsa cu arestări.

Deocamdată, premierul Wen Jiabao a făcut marţi o declaraţie surprinzătoare, recunoscând că angajaţii, în special cei proveniţi din zonele rurale, trebuie să beneficieze de condiţii mai bune de muncă şi de salarii mai mari.

„Muncitorii veniţi din zonele rurale sunt principala armă a sectorului industrial al Chinei contemporane", a spus Jiabao, care i-a sfătuit pe angajatori să-i trateze pe aceştia „ca pe propriii lor copii". „Financial Times" apreciază că procesul de creştere semnificativă a salariilor va fi unul dificil, întrucât companiile vor accepta cu greu reducerea profiturilor.

Elocventă în acest sens este reacţia Foxconn, cel mai mare producător de componente electronice din lume. Pentru a stopa numărul mare de sinucideri, Foxconn a decis să mărească salariile cu 30%, de la 1 iulie, dar vrea ca aceste creşteri să fie suportate şi de firmele cărora le furnizează componentele.

Tânăra generaţie

Cei mai mulţi dintre participanţii la greve au fost tineri, mai bine informaţi şi cu aşteptări mai mari decât cele ale părinţilor lor. Apelurile la proteste au fost răspândite prin intermediul internetului
şi al telefoanelor mobile. 

Creşterile salariale nu vor scumpi produsele

Mâna de lucru în China este atât de ieftină, încât nici măcar majorările salariale mai mari de 30% nu vor afecta preţurile produselor, explică Nicholas Lardy, de la Institutul Petersen pentru Economie Internaţională din Washington, citat de „Financial Times".

Impactul va fi unul minor, deoarece din preţul de retail al produselor electronice fabricate în China şi exportate în SUA doar 5% reprezintă mâna de lucru. Acesta este unul dintre motivele pentru care companiile au acceptat destul de uşor creşterea salariilor, cu procente la care europenii sau americani nici nu visează. Un alt motiv, mult mai important, este lanţul încâlcit al producţiei în era globalizării. O grevă aduce prejudicii mult mai mari unei companii din Asia, decât o creştere minimă a costurilor", afirmă consultantul britanic Tim Lawrence, de la PA Consulting Group.

Pe angajatorii chinezi i-ar costa mult mai mult întreruperea acestui lanţ internaţional, decât ţinerea cu dinţii de salarii reduse. Mai ales că ţări precum Rusia, Vietnam sau cele din nordul Africii abia aşteaptă ocazia să ofere facilităţi companiilor internaţionale care şi-ar manifesta intenţia să părăsească China.

Mecanism uluitor

De mai bine de 20 de ani, companiile au găsit formula magică pentru a produce ieftin. Practic, la ora actuală niciun produs electronic, şi nu numai, nu mai este făcut cap-coadă într-o singură ţară, explică profesorul britanic Peter Marsh. Spre exemplu, un banal computer poate fi realizat în 10 sau chiar 20 de ţări.

Un sfert este „opera" Chinei, restul se face în SUA, Japonia, Malaysia, Coreea de Sud sau Singapore. Şi totul în numele eficientizării consturilor. Iar un computer are doar 1.800 de componente. Prin comparaţie, un avion de pasageri este format din circa 200.000 de componente.

Principalul beneficiar al acestui lanţ este China, datorită forţei de muncă ieftine, iar perdantele sunt America de Nord, Vestul Europei şi Japonia.

Dacă în 1990, ţările din aceste zone deţineau 85% din piaţa manufacturieră globală, anul trecut procentul a scăzut la 73.
În 2009, China a detronat nu numai Germania din poziţia de cel mai mare exportator, ci şi Statele Unite, în clasamentul celor mai importanţi manufacturieri din lume.

În timp ce restul lumii se luptă pentru a reveni din criza prelungită, companiile din China stau deocamdată liniştite. Forţa de muncă, reprezentând 71,9% din populaţia ţării, le oferă speranţa că în viitorul apropiat vor mai avea la dispoziţie mână de lucru ieftină.

"O grevă aduce prejudicii mult mai mari unei companii din Asia, decât o creştere minimă a costurilor."
Tim Lawrence
consultant britanic