China poate reaprinde criza globală

Miracolul economic chinezesc  începe să semene cu un motor supraturat, care poate ceda în orice moment, cu efecte dezastruoase pentru pieţele din întreaga lume. Cu o piaţă imobiliară inflamată, o monedă subevaluată şi o industrie bazată excesiv pe exporturi, dar mai ales cu un sistem bancar neperformant, China ar putea trece oricând de la extaz la agonie.

Asemeni unui alergător de cursă lungă, după două decenii de creştere susţinută, economia chinezească suflă din ce în ce mai greu. Politica monetară expansivă şi programele uriaşe de investiţii în infrastructură şi construcţii au supraturat principalul motor al economiei globale.

China este sufocată de supraproducţie, ameninţată de inflaţie şi de corecţia pieţei imobiliare şi stă sub „sabia lui Damocles" reprezentată de creditele neperformante din sistemul bancar. Aşa arată faţa mai puţin vizibilă a singurei economii din lume care, în plină criză, a reuşit să-şi accelereze ritmul de creştere până la un nivel de 11% în primul trimestru din acest an.

Principalul pericol vine dinspre piaţa imobiliară, unde, potrivit datelor publicate pe 11 mai de Biroul Naţio­nal de Statistică, preţurile au crescut în luna aprilie a acestui an, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, cu 12,8% un ritm-record în ultimii cinci ani, sfidând parcă măsurile de „răcorire" a pieţei luate de Guvernul Chinez.

Stimuli artificiali

Principalul vinovat pentru această „explozie" este pachetul de măsuri de stimulare a economiei, în valoare de 586 de miliarde de dolari, lansat pe 9 noiembrie 2008, pentru a contrabalansa contracţia pieţelor tradiţionale de desfacere. Cu mulţi bani la dispoziţie, dar cu un acces restricţionat la pieţele externe şi cu un yuan slab, chinezii au inflamat preţurile activelor locale: terenuri, imobile şi acţiuni.

Piaţa proiectelor imobiliare a explodat, dar cumpărători nu prea se mai găsesc! Creşterea ofertei şi scăderea preţurilor duce în mod automat la scăderea randamentelor, ceea ce ar putea antrena o explozie a creditelor neperformante din sistemul bancar. O problemă greu de rezolvat altfel decât prin transferul pierderilor în buzunarele cetăţenilor (aşa cum s-a întâmplat de altfel şi la finele deceniului trecut, în urma crizei asiatice).

Exporturi cu probleme

Lucrurile nu merg tocmai bine nici în sectorul industrial, pentru că este orientat într-o măsură mult prea mare pe exporturi. Iar asta a fost o problemă anul trecut, când contracţia pieţelor a dus la reducerea valorii exporturilor chinezeşti cu până la 27% pe relaţia cu principalii parteneri comerciali.

În primul trimestru al acestui an, exporturile Chinei au dat semne de revenire, dar asta se datorează într-o proporţie covârşitoare programelor de stimulare a consumului lansate de guvernele din întreaga lume. Iar retragerea acestora ar putea antrena imediat căderea cererii de produse chinezeşti. China ar ajunge astfel în situatia de a produce mai mult decât poate vinde.

„Boom-ul economic Chinezesc construit pe emisiune monetară va încetini" după cum susţine şi Bogdan Glăvan, profesor doctor în economie în cadrul facultăţii Româno-Americane.

Iar primele efecte negative le-am putea vedea în a doua parte a anului, când măsurile de „răcorire" a pieţei luate de oficialii chinezi ar putea declanşa vânzări în cascadă în întreaga lume, atât pe pieţele de mărfuri, cât şi pe cele de acţiuni după cum spune Christian Blaabjerg, chief equity strategist la Saxo Bank. Fie soft, fie hard - o aterizare a economiei Chineze, nu trebuie exclusă din calcul, pentru că efectele s-ar simţi puternic chiar şi în portofoliile de la Bucureşti.

Oraş-fantomă

Dezvoltări precum Ordos City - un oraş nou-nouţ care este aproape nelocuit, sau New South City Mall, cel mai mare mall din lume - liber în proporţie de 99%, sunt exemple pentru modul în care piaţa imobiliară a luat-o cu mult înaintea capacităţii de absorbţie a pieţei.

Mai puteţi citi în numărul 33 al revistei „Forbes România":

Cea de-a doua viaţă a sportivului român. Sub 10% din sportivii de performanţă adună destui bani în cariera sportivă pentru un trai liniştit după retragere. De aceea, pentru cinci din zece sportivi şi foşti sportivi, antreprenoriatul postcarieră devine formă de supravieţuire.

Urmaşii unturii de peşte. Alimentele care-şi promovează aşa-zisele proprietăţi de medicament s-au transformat într-o afacere de 160 de miliarde de dolari.

Lecţii de supravieţuire. Au anticipat prăbuşirea economiei şi au restructurat rapid afacerile. Eforturile a trei antreprenori, ca de altfel ale întregului mediu privat, sunt zadarnice dacă Guvernul nu face nimic pentru relansarea economiei.