VIDEO Modelul social suedez, înfrânt la vot

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Coaliţia de centru-dreapta aflată la putere în Suedia a câştigat alegerile de duminică, fără a obţine majoritatea. Celebrul „model social suedez” se apropie cu paşi mari spre final. Extrema-dreaptă a reuşit să intre, pentru prima oară, în Parlamentul de la Stockholm.  

Vezi cum a sărbătorit premierul actual victoria alianţei centru-dreapta aflată la guvernare
Vezi cum au sărbătorit reprezentanţii extremei drepte intrarea, în premieră, în Parlamentul de la Stockholm

Dincolo de cifre, votul de încredere dat de suedezi coaliţiei de centru-dreapta, pentru a doua oară (primul vot a fost în 2006 când socialiştii au fost înfrânţi după 80 de ani de dominaţie a scenei politice) arată că statul-providenţă, modelul social al Europei, nu mai reprezintă ceea ce-şi doresc suedezii. Alegerea făcută de nordici la 19 septembrie dă semnalul că societatea în care toată lumea, chiar şi cel mai sărac, trăia bine datorită solidarităţii celorlalţi, se îndreaptă spre disoluţie.

Taxe mai mici, contribuţii sociale mai mari

Ultimii patru ani au fost marcaţi de reduceri masive de taxe şi creşterea contribuţiilor pentru sistemul social. Temele preferate de partide în aceste alegeri au fost locurile de muncă pentru tineri şi sistemul sanitar care, deşi este performant, este încă sub tutela statului şi are liste de aşteptare la consultaţii ce se întind uneori pe câteva luni. Partidele de stânga susţin că sistemul de pensii şi protecţie socială este în pericol din cauza reducerilor de taxe.

Citeşte şi:
O româncă din Stockholm a scos în stradă 6.000 de protestatari

Suedia, permisivă  cu ţiganii şi imigranţii

Dreapta a reuşit însă să scoată rapid Suedia din criza economică şi a condus ţara la o creştere a Produsului Intern Brut, estimată anul acesta la 4,7 la sută. Tot dreapta doreşte acum şi privatizarea unor mari companii de stat. Şi această măsură a fost extrem de criticată de opoziţia socialistă. Liderul social-democraţilor, Mona Sahlin, principalul adversar al premierul Fredrik Reinfeldt, a acuzat în campania electorală coaliţia de guvernare că pune în pericol modelul de protecţie social suedez.

Imigranţii, risc de securitate

Suedezii au votat acum îndepărtarea radicală de modelul statului protecţionist pentru că, spre deosebire de restul Europei,  Suedia a trecut cu succes prin criza financiară. Cele aproape şase procente obţinute de  extrema-dreaptă („Democraţii Suedezi"), care şi-a bazat întreaga campanie pe „pericolul imigranţilor" sunt grăitoare. După anunţarea rezultatelor alegerilor, tânărul lider al naţionaliştilor, Jimmie Akesson, a declarat triumfător că „pentru străini nu mai este loc în Suedia".

Pentru că majoritatea electorilor, oameni care au un loc de muncă, sunt mulţumiţi de guvernarea de centru-dreapta, mesajele naţionaliste antiimigranţi nu au prins la această categorie. Potrivit unor sondaje publicate de presa suedeză, extrema-dreaptă şi-a îndreptat retorica populistă construită pe „tradiţie" şi „siguranţă" spre o parte din electoratul tradiţional al social-democraţilor - pensionarii ale căror pensii sunt puse în pericol de străini şi şomerii ale căror ajutoare de la stat sunt diminuate de aceiaşi imigranţi.

Prima victorie a capitalismului liberal de tip anglo-saxon  asupra „capitalismului socialist" a avut loc la alegerile din 2006, când social-democraţii care guvernau ţara de 80 de ani au fost înfrânţi de coaliţia de centru-dreapta. 

La mâna extremei-drepte

Premierul suedez Fredrik Reinfeldt   Foto: Reuters



Mesajul a fost atunci că ­populaţia nu mai vrea o fiscalitate ridicată, ca toată lumea să poată beneficia de asistenţă medicală, grădiniţe şi şcoli bune.  Alegerile de duminică i-au readus pe suedezi pe linia europeană, spun analiştii politici: un partid social-democrat mediu, un guvern de coaliţie de centru-dreapta care nu are o majoritate în Parlament şi supus din când în când presiunilor extremei-drepte.

„Un guvern de dreapta fără majoritate, o social-democraţie prăbuşită şi un partid aflat într-o poziţie-cheie care are rădăcini în extrema-dreaptă. Este momentul ca suedezii să-şi facă o nouă imagine despre ţara lor", comentează ziarul „Svenska Dagbladet". Concluzia le aparţine jurnaliştilor de la tabloidul "Expressen": „Stindardul toleranţei a fost coborât, iar forţe obscure au sfârşit prin a lua ostatică şi democraţia suedeză".

"Pentru străini nu mai este acum loc în Suedia."
Jimmie Akesson
liderul extremei-drepte SD

Rezultatele votului

Coaliţia de centru-dreapta a obţinut 49,3% din voturi şi 172 de mandate în Parlament. Alianţa de opoziţie, formată din social-democraţi, Partidul de Stânga şi Verzi, a obţinut 43,7% din sufragii şi 157 de locuri. Formaţiunea de extremă-dreapta „Democraţii Suedezi" a obţinut  20 de locuri.

Cea mai mare creştere din UE

Suedia a avut o creştere economică puternică (3,7% în al doilea trimestru), după ce 80% din firme au raportat câştiguri peste estimări. Volvo, Alfa Laval, SKF, Svenska Cellulosa, ce generează jumătate din veniturile Suediei, au stimulat creşterea prin contracte obţinute în Asia şi în America Latină.

Deşi criza a lovit exporturile, a crescut rapid în schimb PIB-ul suedez. Suedia a avut un deficit bugetar de 0,5% anul trecut, comparativ cu media UE de 6,8%. Anul acesta, se estimează că deficitul va fi de 2,1%.

Prima ţară fără bani lichizi?


Suedia este pe cale să se transforme într-o societate care nu mai lucrează cu bani lichizi, relatează „The New American". Plata cu cardul devine aproape normă, iar guvernanţii de la Stockholm încurajează cetăţenii să nu mai folosească bani lichizi ca să evite jafurile. Şoferii de autobuz au renunţat să mai vândă bilete pasagerilor pentru că au fost ţinta mai multor furturi.

Pasagerii mijloacelor de transport public pot utiliza cardul bancar sau telefonul mobil la urcare. Numeroşi oficiali de la Stockholm fac presiuni ca operaţiunile de plată să nu mai fie făcute cu cash argumentând că „banii în mână" sunt legaţi de infracţionalitate şi de „economia gri". Şi sindicatele susţin ideea unei Suedii fără bani lichizi.

„Dacă putem reduce volumul tranzacţiilor cu bani în numerar, noi, băncile, şi ­populaţia în general, vom contribui la diminuarea numărului de furturi", a declarat, pentru BBC, Marie Look, reprezentantă a sindicatului funcţionarilor din bănci.

„Nu este deloc practic să umbli cu monede şi bancnote. E mai bine să scapi de ele. Suedia ar putea fi prima ţară care renunţă la cash", comenta pe un blog Bjorn Ulvaeus, membru al celebrei trupe „ABBA". Renunţarea la bani lichizi are însă nevoie de mai mulţi ani de tranziţie.

O astfel de decizie va distruge reţelele de cerşetorie, obişnuinţa bacşişului lăsat la restaurant, dar va duce şi la concedierea unor funcţionari care lucrează la ghişeele băncilor sau la casieriile diverselor instituţii.

image
În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite