Suedia, permisivă cu ţiganii şi imigranţii

Guvernul de la Stockholm critică dur decizia Parisului de a expulza sute de cetăţeni din ţări membre ale Uniunii Europene şi dă exemplu politicile sale privind comunitatea rromă. Suedia şi Franţa se află la poli opuşi în ceea ce priveşte politica faţă de imigranţi, în pofida numărului tot mai mare de cerşetori de pe străzile marilor oraşe.

Ministrul suedez pentru Afaceri Europene, Birgitta Ohlsson, a criticat dur acţiunea de expulzare a rromilor din Franţa.

Mai citeşte şi:

Franţa, din nou "urecheată" de ONU din cauza politicii aplicate romilor

„Dacă striveşti chiar inima Europei, drepturile omului, trebuie să fii pedepsit din punct de vedere financiar", a declarat Ohlsson pentru postul de televiziune SvT, adăugând că ar fi fost bine să se ia în calcul sancţionarea Parisului.

Ohlsson şi ministrul pentru Integrare, Nyamko Sabuni, au trimis recent comisarului pentru Justiţie, Viviane Reding, şi comisarului pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale, Laszlo Andor, o scrisoare în care cereau măsuri clare la nivel european prin care rromilor să li se garanteze „dreptul la locuinţe, educaţie şi accesul pe piaţa muncii", program care să fie finanţat prin Fondul Social European. Presa suedeză critică însă poziţia Guvernului de la Stockholm, acuzându-l de ipocrizie, chiar dacă acţiunile autorităţilor suedeze nu se compară ca amploare cu cele ale Parisului, care a expulzat anul acesta sute de rromi, în special din România şi Bulgaria. Astfel, confruntate cu un număr tot mai mare de cerşetori pe străzile marilor oraşe, mai ales din Europa de Est, autorităţile suedeze au recurs şi ele la expulzări.

Deşi cerşitul nu este ilegal în Suedia, anul acesta au fost expulzate circa 50 de persoane care cereau bani prin Stockholm. Potrivit Ambasadei României în Suedia, dintre aceştia 25 sunt de origine română. La aceştia se adaugă cei care au părăsit ţara voluntar, situaţie în care autorităţile suedeze nu notifică Ambasada română. Rromii au ajuns în Suedia în secolul al XV-lea, în prezent fiind una dintre cele cinci minorităţi recunoscute.

Ca şi în alte părţi ale Europei, rromii au fost supuşi discriminării, asimilării forţate şi chiar sterilizării, notează BBC News. În 1576, regele Ioan al III-lea i-a alungat pe ţiganii din provincia Norland (astăzi Finlanda), iar în 1637 regina Cristina a ordonat expulzarea lor din ţară şi spânzurarea celor care refuzau să plece.

Informaţii în rromani

Începând cu anii '60, Guvernul a schimbat radical politica, oferind foarte multe facilităţi membrilor comunităţii. Pe site-ul forţelor de muncă - Suedia confruntându-se cu un deficit de muncitori calificaţi -, informaţiile esenţiale sunt oferite în mai multe limbi, inclusiv în rromani. Pe listă nu se află însă şi româna, chiar dacă peste 25.000 de români trăiesc în Suedia. La aceştia se adăugă şi cei veniţi cu permise temporare de muncă, Suedia neaplicând restricţii pe piaţa muncii pentru România şi Bulgaria, ultimele ţări ce au aderat la UE.

Lipsă de angajaţi

Suedia a relaxat anul trecut condiţiile de obţinere a unui permis temporar de muncă, la presiunea companiilor care se confruntă cu probleme tot mai mari în găsirea unor angajaţi calificaţi. Deficitul de angajaţi bine pregătiţi se face simţit mai ales în domenii precum inginerie, IT, tehnologie, sistemul medical, dar şi în construcţii sau turism. Iar viitorul nu se anunţă deloc roz, Suedia având o populaţie îmbătrânită şi o rată a naşterilor scăzută.

Extrema-dreaptă la porţile Parlamentului

Alegerile generale din 19 septembrie ar putea marca intrarea în Parlament pentru prima dată a Democraţilor Suedezi, partid de extremă dreapta, anti-islamic şi care militează pentru înăsprirea legislaţiei în domeniul imigraţiei. Patru sondaje realizate de institutul Sifo îi plasează pe Democraţii Suedezi conduşi de Jimmie Akesson (foto) la patru procente, scor ce le-ar permite să acceadă în Parlament. În campanie, liderii formaţiunii au promis electoratului că vor reduce imigraţia cu 90%, dacă vor fi invitaţi la putere sau să sprijine Guvernul din Parlament. Sondajele prevăd o victorie pentru partidul actualului premier, Fredrik Reinfeldt, care şi-ar putea asigura o majoritate confortabilă.